La șase luni de la debutul dezbaterilor asupra Cartei Albe a Europei, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avansat, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, un al șaselea scenariu privind viitorul Uniunii: un scenariu care convine Europei Centrale și de Est, fără așa numitele ”cercuri concentrice”.
Un scenariu în care Estul Europei este inclus, un scenariu în care ”norma trebuie să fie apartenența la Uniunea Bancară, la Spațiul Schengen și la Zona Euro”, și în care României îi revine locul de gazdă al unui summit special al UE, care să fie organizat pe 30 martie 2019 și unde, spune Jean Claude Juncker, să se decidă viitorul Uniunii.
Nuanțele din discursul președintelui Juncker sunt foarte importante – acest al 6-lea scenariu îndepărtează perspectiva inițială a modelului de funcționare în cercuri concentrice- o importantă concesie făcută Estului mai puțin performant economic și mai puțin atașat normelor statului de drept.
(Citiți AICI discursul integral, varianta în limba engleza)
În discursul privind Starea Uniunii, președintele Juncker a menționat de 4 ori numele României, din punct de vedere național cel mai important fiind momentul când a afirmat că România și Bulgaria trebuie primite în Spațiul Schengen.
Scenariul ”Nr. 6” avansat de Junker
Președintele Juncker a folosit limba engleză, cea franceză și cea germană atunci când și-a susținut discursul. Când a ajuns la concluziile personale desprinse din toate dezbaterile naționale legate de cele cinci scenarii avansate în Carta Albă, Jean Claude Junker s-a adresat audienței, semnificativ, în limba germană.
“Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, cu plămânul din Est și cu plămânul din Vest. Altfel, continentul se va sufoca. Într-o Uniune a egalității nu pot exista cetățeni de rang doi”, a fost principiul subliniat de Jean Claude Juncker.
Președintele a prezentat un scenariu personal al viitorului UE, care conține următoarele elemente:
- UE trebuie să fie un loc în care se respectă domnia legii. Presa internațională a făcut legătura cu Polonia în momentul în care a spus: ”Să ții cont de principiul domniei legii înseamnă să ții cont de deciziile Curții Europene de Justiție”.
- Propunere de înființare a unei Agenții a standardelor de muncă. Președintele CE a ”apărat” propunerea avansată de Comisie în domeniul muncitorilor detașați și a propus înființarea unuei agenții europene care să monitorizeze și să supervizeze piața europeană a muncii. ”Este absurd să deținem o autoritate bancară, dar să nu avem un corp care să monitorizeze condițiile de muncă”, spune Juncker.
- Euro trebuie să devină moneda unică a Uniunii. Președintele Junker a propus înființarea unui mecanism de ”asistență pre-aderare” la Zona Euro. ”Statele membre trebuie să țintească intrarea în Uniunea Bancară și să adere la moneda unică europeană”, spune Juncker. Președintele a afirmat că toate statele membre, cu două excepții, au ca țintă trecerea la moneda unică, iar acestea trebuie ajutate să își îndeplinească obiectivul.
- Minister european al economiei și finanțelor. ”Avem nevoie de un minister european al economiei și finanțelor, care să coordoneze toate instrumentele financiare de care dispune Uniunea”, a afirmat Junker. Asta nu înseamnă un nou organism european, a clarificat președintele, pentru că unul dintre comisari poate prelua această sarcină. ”NU avem nevoie de structuri paralele”, a asigurat Juncker.
- Nu este nevoie de un Parlament al Zonei euro. ”Parlamentul Zonei Euro este Parlamentul European”, a asigurat președintele Juncker.
- Extindere da, dar mai târziu. Președintele Juncker a spus că UE va avea în viitor mai mult de 27 de membri, cu siguranță. Dar o extindere nu va avea loc în mandatul său. Mesajul tranșant pentru Turcia: ”Nu puteți adera în viitorul previzibil”, dar UE ”va întinde o mână cetățenilor turci care împărtășesc valorile europene”.
- Lista transnațională la viitoarele alegeri europene. Președintele Juncker a afirmat că este de acord cu ideea ca la următoarele alegeri europene, din 2019, să existe o listă ”europeană” de candidați. Aceștia ar putea intra în Parlament pe locurile lăsate libere de parlamentarii britanici.
- Un președinte, două instituții. Președintele Juncker a confirmat în discursul său că dorește unificarea pozițiilor de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European. ”Cred că Europa poate fi condusă mai bine de un singur căpitan”, spune Juncker, care a cerut președintelui Donald Tusk să nu ia la modul personal propunerea. Nu există nicio prevedere legală care să împiedice această propunere.
România – de menționată de 4 ori în discursul lui Jean Claude Juncker
Numele României a apărut de 4 ori în discursul președintelui Jean Claude Juncker:
- ”Toți copiii, din toată Europa, trebuie să aibă acces la aceleași tratamente medicale, fac o referire specială la pojar și la România. Nu trebuie să mai înregistrăm în Europa morți evitabile.”
- ”Dacă vrem să consolidăm protecţia graniţelor noastre externe, atunci trebuie să deschiden Spaţiul Schengen pentru Bulgaria şi România imediat. Și Croația merită accesul, imediat ce va îndeplini toate criteriile.”
- ”Din martie 2019 vom fi o Uniune de 27. Cer președintelui Tusk și României, țara care va deține președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un summit special în România, pe data de 30 martie. Dorința mea este ca acest summit să fie organizat în frumosul oraș vechi Sibiu, sau Hermannstadt, un oraș minunat în care să ne decidem viitorul. Să fie momentul în care ne strângem laolaltă să luăm deciziile pentru o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică.”
- ”Personal, voi acorda atenție specială Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României în 2018. Va fi anul în care își vor celebra cea de-a 100 aniversare. Cei care vor să croiască viitorul continentul nostru trebuie să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună. Aici sunt incluse și aceste patru țări pentru că Europa nu ar fi întreagă fără ele.”
Urmărește-ne pe Google News
