Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Marile noutăți ale noii Europe în discursul lui Jean Claude Juncker: Scenariul nr. 6 – fără ”cercuri concentrice”

de Victor Bratu 13.9.2017

La șase luni de la debutul dezbaterilor asupra Cartei Albe a Europei, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avansat, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, un al șaselea scenariu privind viitorul Uniunii: un scenariu care convine Europei Centrale și de Est, fără așa numitele ”cercuri concentrice”.

Un scenariu în care Estul Europei este inclus, un scenariu în care ”norma trebuie să fie apartenența la Uniunea Bancară, la Spațiul Schengen și la Zona Euro”, și în care României îi revine locul de gazdă al unui summit special al UE, care să fie organizat pe 30 martie 2019 și unde, spune Jean Claude Juncker, să se decidă viitorul Uniunii.

Nuanțele din discursul președintelui Juncker sunt foarte importanteacest al 6-lea scenariu îndepărtează perspectiva inițială a modelului de funcționare în cercuri concentrice- o importantă concesie făcută Estului mai puțin performant economic și mai puțin atașat normelor statului de drept.

(Citiți AICI discursul integral, varianta în limba engleza)

În discursul privind Starea Uniunii, președintele Juncker a menționat de 4 ori numele României, din punct de vedere național cel mai important fiind momentul când a afirmat că România și Bulgaria trebuie primite în Spațiul Schengen.

Scenariul ”Nr. 6” avansat de Junker

Președintele Juncker a folosit limba engleză, cea franceză și cea germană atunci când și-a susținut discursul. Când a ajuns la concluziile personale desprinse din toate dezbaterile naționale legate de cele cinci scenarii avansate în Carta Albă, Jean Claude Junker s-a adresat audienței, semnificativ, în limba germană.

“Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, cu plămânul din Est și cu plămânul din Vest. Altfel, continentul se va sufoca. Într-o Uniune a egalității nu pot exista cetățeni de rang doi”, a fost principiul subliniat de Jean Claude Juncker.

Președintele a prezentat un scenariu personal al viitorului UE, care conține următoarele elemente:

  • UE trebuie să fie un loc în care se respectă domnia legii. Presa internațională a făcut legătura cu Polonia în momentul în care a spus: ”Să ții cont de principiul domniei legii înseamnă să ții cont de deciziile Curții Europene de Justiție”.
  • Propunere de înființare a unei Agenții a standardelor de muncă. Președintele CE a ”apărat” propunerea avansată de Comisie în domeniul muncitorilor detașați și a propus înființarea unuei agenții europene care să monitorizeze și să supervizeze piața europeană a muncii. ”Este absurd să deținem o autoritate bancară, dar să nu avem un corp care să monitorizeze condițiile de muncă”, spune Juncker.
  • Euro trebuie să devină moneda unică a Uniunii. Președintele Junker a propus înființarea unui mecanism de ”asistență pre-aderare” la Zona Euro. ”Statele membre trebuie să țintească intrarea în Uniunea Bancară și să adere la moneda unică europeană”, spune Juncker. Președintele a afirmat că toate statele membre, cu două excepții, au ca țintă trecerea la moneda unică, iar acestea trebuie ajutate să își îndeplinească obiectivul.
  • Minister european al economiei și finanțelor. ”Avem nevoie de un minister european al economiei și finanțelor, care să coordoneze toate instrumentele financiare de care dispune Uniunea”, a afirmat Junker. Asta nu înseamnă un nou organism european, a clarificat președintele, pentru că unul dintre comisari poate prelua această sarcină. ”NU avem nevoie de structuri paralele”, a asigurat Juncker.
  • Nu este nevoie de un Parlament al Zonei euro. ”Parlamentul Zonei Euro este Parlamentul European”, a asigurat președintele Juncker.
  • Extindere da, dar mai târziu. Președintele Juncker a spus că UE va avea în viitor mai mult de 27 de membri, cu siguranță. Dar o extindere nu va avea loc în mandatul său. Mesajul tranșant pentru Turcia: ”Nu puteți adera în viitorul previzibil”, dar UE ”va întinde o mână cetățenilor turci care împărtășesc valorile europene”.
  • Lista transnațională la viitoarele alegeri europene. Președintele Juncker a afirmat că este de acord cu ideea ca la următoarele alegeri europene, din 2019, să existe o listă ”europeană” de candidați. Aceștia ar putea intra în Parlament pe locurile lăsate libere de parlamentarii britanici.
  • Un președinte, două instituții. Președintele Juncker a confirmat în discursul său că dorește unificarea pozițiilor de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European. ”Cred că Europa poate fi condusă mai bine de un singur căpitan”, spune Juncker, care a cerut președintelui Donald Tusk să nu ia la modul personal propunerea. Nu există nicio prevedere legală care să împiedice această propunere.

România – de menționată de 4 ori în discursul lui Jean Claude Juncker

Numele României a apărut de 4 ori în discursul președintelui Jean Claude Juncker:

  • ”Toți copiii, din toată Europa, trebuie să aibă acces la aceleași tratamente medicale, fac o referire specială la pojar și la România. Nu trebuie să mai înregistrăm în Europa morți evitabile.”
  • ”Dacă vrem să consolidăm protecţia graniţelor noastre externe, atunci trebuie să deschiden Spaţiul Schengen pentru Bulgaria şi România imediat. Și Croația merită accesul, imediat ce va îndeplini toate criteriile.”
  • ”Din martie 2019 vom fi o Uniune de 27. Cer președintelui Tusk și României, țara care va deține președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un summit special în România, pe data de 30 martie. Dorința mea este ca acest summit să fie organizat în frumosul oraș vechi Sibiu, sau Hermannstadt, un oraș minunat în care să ne decidem viitorul. Să fie momentul în care ne strângem laolaltă să luăm deciziile pentru o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică.”
  • ”Personal, voi acorda atenție specială Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României în 2018. Va fi anul în care își vor celebra cea de-a 100 aniversare. Cei care vor să croiască viitorul continentul nostru trebuie să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună. Aici sunt incluse și aceste patru țări pentru că Europa nu ar fi întreagă fără ele.”

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.9.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult