S&P Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, cu menținerea ratingului creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt la „BBB- / A-3”, după ce noul guvern a dezvăluit realitatea deficitului bugetar.
România se află astfel la un pas de a fi retrogradată în clasa nerecomandată investițiilor.
Principalele argumente potrivit comunicatului Standard & Poor’s (S&P) sunt:
- „Marile devieri de cheltuieli ale guvernului anterior a obligat conducerea actuală a României să revizuiască țintele bugetare pentru 2019 și 2020, în condițiile încetinirii economiei.
- Creșterile de salarii și pensii vor majora în 2020 deficitul de cont curent deja substanțial.
- Consolidarea fiscală semnificativă care este de așteptat anul viitor se confruntă cu riscurile unei structuri bugetare rigide şi cu mediul politic volatil”.
S&P avertizează că va modifica şi ratingul în următoarele 24 de luni dacă:
- Echilibrele fiscale şi cele externe vor continua să se deterioreze şi dezechilibrele persistă mai mult timp decât se anticipează, iar absenţa consolidării fiscale va duce la o creştere a datoriei publice şi externe mai mare decât cea pe care agenţia o estimează.
- Lipsa sincronizării politicilor economice va conduce la crerşterea peste măsură a salariilor reale şi la creşterea volatilităţii cursuluide schimb, cu potenţiale repercurisiuni asupra finanţelor publice şi a poziţiei externe.
Dimpotrivă, S&P spune că va ridica ratingul la o treaptă superioară dacă obervă că guvernul face progrese cu o consolidare fiscală consecventă, care să ducă la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe.
Alte argumente
S&P amintește că noile proiecții de deficit bugetar ale guvernului sunt de 4,3% în 2019 și de 3,5% din PIB în 2020, „o abatere majoră de la țintele anterioare”.
Corecția țintelor „reflectă decizia transparentă a noului guvern de a plăti furnizorilor facturile scadente și de a rezolva arieratele în 2019, reducând estimările privind veniturile” bugetare.
Totuşi, S&P pune „sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022”, pentru că:
- „În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să respecte creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la creşterea cu peste 3% din PIB a cheltuielilor cumulate cu pensiile în 2020-2022.
- În al doilea rând, în opinia noastră, orice planuri de compensare a măsurilor bugetare se vor complica în ciclul electoral care urmează. Dat fiind faptul deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, conform Pactului de Stabilitate şi Creştere. România a mai fost supusă acestei proceduri între 2009 şi 2013.
- În al treilea rând, o încetinire economică ar atârna greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la presiuni bugetare suplimentare. În scenariul nostru macroeconomic de bază, România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022”, spune comunicatul S&P.
Motivaţiile politice pe termen scurt continue să guverneze
S&P se aşteaptă ca tarele din totdeauna care au afectat guvernarea României vor continua să se manifeste. Şi astfel:
- Creşterea economică va rămâne sub 4% în acest an, urmând să se dimineze în 2020-2021, pe măsură ce cererea externă şi creşterea salariilor va încetini.
- „Greşelile de politică economică, capacitatea administrativă scăzută, corupţia şi politizarea atârnă greu în evaluarea noastră, care totuți este ameliorată de apartenența României la Uniunea Europeană.
- „Nu ne așteptăm la o consolidare fiscală semnificativă înaintea alegerilor din 2020”, spune S&P.
Agenția de rating consideră „că mediul politic volatil și politicile va constrânge guvernul interimar condus de Ludovic Orban la o consolidare fiscală credibilă înainte de alegerile generale de anul viitor. Dacă proiectul bugetului pe 2020 nu va primi sprijin parlamentar în decembrie, perspectiva alegerilor anticipate va crește”.
„Fluiditatea” politică din România face dificilă o predicţie privind formarea unui guvern cu o susţinere parlamentară puternică.
Pe termen lung, perspectivele de creștere ale României vor rămâne limitate de migraţia ridicată a forței de muncă calificate și de scăderea populației.
Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească.
Creșterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoțită de creșteri comparabile ale productivității, care au erodat competitivitatea exporturilor României.
În ciuda perspectivelor fiscale incerte, ne așteptăm ca Banca Națională a României să țină sub control inflația și să mențină rezerve adecvate.
În absența unor măsuri în ceea e privește creșterile de pensii, deficitul bugetar va ajunge la 6% din PIB în 2022, ponderea datoriei publice în PIB va crește, ceea ce va duce la o creștere a cheltuielilor cu dobânzile.
Remember: Trucul „Teodorovici”
S&P nu a mai efectuat modificări din 2014 încoace, iar degradarea perspectivei a fost în cărţi şi la evaluarea din martie 2019, dar ministrul Finanțelor din guvernul Dăncilă, Eugen Teodorovici, a cerut întârzierea „pronunțării”, motivând că va modifica OUG 114. Standard & Poor’s a acceptat și a menținut perspectiva stabilă.
„Perspectiva stabilă reflectă așteptările noastre ca bufferele fiscale și externe ale României vor rezista perspectivei de creștere economică moderată și a potențialelor riscuri care decurg din pachetul politic recent adoptat, Ordonanța de Urgenta 114″, nota atunci S&P
Agenția de rating avertizam atunci, că ar putea scădea ratingul în următoarele 12-24 luni dacă modificarea politicilor, promisă de Finanțe, nu va fi suficientă pentru a evita o încetinire semnificativă a economiei.
Ştirea se actualizează
