Directorul Serviciul Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a demarat procedura de retragere a celor a celor 23 de ofiţeri SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din ANAF din anul 2014, anunță Mediafax.
Mișcarea se înscrie în linia generală anunțată de directorul SRI, Eduard Hellvig, pe data de 28 februarie, după participarea la o ședință a Comisiei SRI, când l-a informat pe șeful comisiei, senatorul PSD Adrian Țuțuianu, că a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei.
SRI își retrage ”ambasada” din ANAF
Agenţia de presă a solicitat SRI, dar şi altor instituţii- Ministerul de Finanţe, ANAF şi CSAT, să răspundă la întrebările: Există ofiţeri SRI în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală? Care este rolul acestora la nivelul instituţiei şi în baza cărei decizii există această colaborare?
Răspunsul SRI la întrebări a fost publicat miercuri:
MEDIAFAX: Există o decizie CSAT care prevede o colaborare între SRI şi ANAF?
SRI: Colaborarea SRI cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, inclusiv cu Ministerul Finanţelor Publice se realizează în baza art.14 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparţinut tuturor decizionalilor din instituţiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv preşedintele şi premierul României, Serviciul Român de Informaţii punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT.
MEDIAFAX: Pe baza cărei legi sau decizii a CSAT, ofiţerii SRI au fost încadraţi/detaşaţi în cadrul ANAF?
SRI: Specialişti militari din cadrul Serviciului Român de Informaţii au fost detaşaţi la ANAF, la solicitarea acestei instituţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza unei hotărâri CSAT clasificate. Specialiştii detasaţi au contribuit la creşterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme şi proceduri de lucru unitare şi, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate.
MEDIAFAX: În cazul controalelor, exista şi un ofiţer SRI care participa? Care este necesitatea?
SRI: Atribuţiile ofiţerilor detaşaţi au fost exclusiv cele aferente fişelor de post ale funcţiilor ocupate în cadrul ANAF. Pe perioada detaşării, ofiţerii SRI au răspuns exclusiv obligaţiilor de serviciu atribuite de şefii ierarhici din cadrul ANAF.
MEDIAFAX: Câţi angajaţi SRI sunt în cadrul ANAF?
SRI: Numărul ofiţerilor SRI detaşaţi la ANAF nu a fost niciodată de ordinul sutelor şi a fost tot timpul mai mic decât cel aprobat prin hotărârea CSAT. Iniţial, au fost detaşate 28 de cadre, în prezent, aflându-se în derulare procesul de retragere etapizată a acestora.
MEDIAFAX: Ce reglementează, exact, protocolul de colaborare?
SRI: Nu există un protocol de colaborare încheiat de SRI cu ANAF în problematica detaşării unor specialişti la această instituţie.
MEDIAFAX: SRI a solicitat retragerea acestora până în prezent?
SRI: Directorul SRI, dl. Eduard Hellvig, în baza unei analize, a iniţiat demersurile legale pentru încetarea detaşării ofiţerilor în cadrul ANAF. Instituţia noastră apreciază evoluţiile pozitive înregistrate de ANAF si susţine necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea capacitaţii administrative, inclusiv prin asigurarea unui nivel ridicat de integritate.
CSAT, ANAF şi Ministerul Finanţelor nu au răspuns deocamdată solicitărilor Mediafax.
Geneza tulbure a colaborările dintre ”Servicii” și ”Instituții”
”Serviciul Român de Informații a încheiat protocoale de colaborare cu diverse instituții, începând cu anul 1992”– spunea pe data de 28 februarie senatorul Adrian Țuțuianu, după o ședință a Comisiei SRI la care a participat, la cererea sa, directorul Eduard Hellvig.
Noua putere rezultată după alegerile din 2016 s-a preocupat de chestiunea denumită generic ”a acoperiților” din diverse instituții, comisia declanșând dezbateri și propuneri de reformă în domeniu pe fondul unor scandaluri provocate în special de fostul deputat Sebastian Ghiță, care a acuzat relații ”nefirești” ale unor persoane din conducerea serviciului cu mediul politic sau de afaceri.
Probleme cu ”seviciile” a avut și protejata lui Traian Băsescu, Elena Udrea, ea însăși subiect al unor supravegheri derulate în timpul unei vizite la Paris în spatele căreia a acuzat că s-ar afla un serviciu secret.
Adrian Ţuţuianu a declarat public că SRI a avut un protocol de colaborare cu PÎCCJ, încheiat în 2009 și care a funcţionat până în 2016, când a fost publicată o decizie a CCR privind interceptările.
Nu este foarte clar, deocamdată, când a început colaborarea SRI cu ANAF, dar fostul premier Victor Ponta a admis, în 2015, că în cadrul ANAF acţioneză şi angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii, vorbind chiar de 140 de ofiţeri.
Este foarte posibil ca această cooperare să fi fost decisă în 2011, când la o reuniune din martie ”CSAT, în urma unei analize atente, a stabilit că evaziunea fiscală a devenit o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, după cum anunța la momentul respectiv fostul președinte Traian Băsescu.
De precizat că, în decembrie 2014, la evenimentul festiv prilejuit de împlinirea a un an de la înființarea Direcției Generale Antifraudă din ANAF a participat și un reprezentant SRI – general maior Ion Grosu, adjunct al directorului George Maior.
Șefului Comisiei SRI, Adrian Țuțuianu, pare să fie preocupat în continuare de legalitatea deciziei CSAT şi a participării ofiţerilor SRI ”la descinderilor televizate ale DGAF”.
Urmărește-ne pe Google News
