Europa a intrat într-o perioadă de surmenaj geopolitic în ceea ce privește datoria față de Ucraina, scrie The Economist.
Lucrurile sunt la fel de problematice și peste ocean, unde Casa Albă avertizează congresmenii republicani că Statele Unite sunt pe cale să-şi epuizeze timpul şi banii în efortul de-a ajuta Ucraina, relatează Reuters.
A sosit sezonul sărbătorilor și, odată cu el, unele tradiții europene de durată: în Germania au apărut sclipitoarele piețe de Crăciunare; olandezii vor defila în curând cu fețele machiate în negru; iar în Ungaria, premierul Viktor Orban plănuiește din nou să strice atmosfera la summitul de sfârșit de an al liderilor UE, scrie The Economist, într-un material preluat de ȘtiriTVR.
Să treci prin luna decembrie nu este niciodată ușor la Bruxelles, un loc în care deciziile spinoase sunt amânate în mod ritualic până în ultimul moment posibil. Din păcate, pare puțin probabil ca anul 2023 să se încheie cu bine.
Nu numai că euro-Grinch-ul maghiar se află în cel mai irascibil moment al său, dar s-ar putea să aibă în curând un nou aliat de dreapta radicală, după ce Geert Wilders a ieșit pe primul loc în alegerile olandeze din 22 noiembrie. Ca să înrăutățească situația, o încurcătură bugetară în Germania amenință să facă ravagii în finanțele UE, care sunt deja în dificultate.
Summitul din 14 și 15 decembrie trebuia să sprijine Ucraina cu bani și cu perspectiva aderării la club. Acum, ambele perspective par șubrede.
După ce a fost unită în chestiunea Ucraina, UE a căzut în dezbinare
În ultimele săptămâni, Europa a fost învăluită de o stare de melancolie. Pe măsură ce vara s-a transformat în toamnă, a devenit din ce în ce mai clar că contraofensiva ucraineană, despre care mulți sperau că va aduce Rusia la realitate, a eșuat. După ce a fost unită în privința Ucrainei (cu excepția lui Orban), în octombrie, UE a căzut în dezbinare și irelevanță, pe măsură ce războiul a izbucnit în Orientul Mijlociu. Mai repede decât poți spune „Ho! Ho! Ho!”, perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în America a trecut de la un scenariu de tipul „poți să-ți imaginezi dacă” la un scenariu de tipul „ce-ar trebui să facem când va fi”.
Europa a intrat cel puțin în acest surmenaj geopolitic cu un plan clar de a-și îndeplini datoria atunci când este vorba de Ucraina. În timp ce America a dus greul în ceea ce privește furnizarea de ajutor militar, în special la început, UE se poate mândri că a ajutat în moduri mai blânde.
Dincolo de găzduirea a milioane de refugiați începând cu 2022, principala contribuție a Europei a fost să susțină viitorul Ucrainei. Pentru ca acest lucru să fie credibil, trebuiau să existe bani; aproximativ 50 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari) în numerar din partea UE au fost promiși în iunie, pentru a ajuta la menținerea solvabilității guvernului de la Kiev până la sfârșitul anului 2027.
Cel mai important, Ucraina ar fi ajuns într-o zi să devină membră a clubului, o modalitate sigură de a prospera după război și, astfel, de a se feri din ghearele unei Rusii revanșarde. Summitul din decembrie urma să consacre progresele în ambele domenii. Pe lângă semnătura pentru bani, Ucraina urma să treacă la următoarea etapă a aderării la UE, cea a începerii negocierilor oficiale (opt țări mai mici, inclusiv șase din Balcanii de Vest, se află, de asemenea, în acest proces care durează de ani de zile). În funcție de persoana cu care vorbești, atât banii, cât și extinderea ar putea fi amânate, dacă nu chiar mai rău.
Să începem cu banii. Orban afirmă de luni de zile că se opune trimiterii de mai mulți bani în Ucraina – o problemă, deoarece decizia necesită acordul unanim al celor 27 de membri ai UE. Disponibilitatea sa durabilă de a vedea lucrurile din punctul de vedere al Kremlinului este un factor.
Un alt factor este faptul că, de ani de zile, Bruxelles-ul a exclus Ungaria din unele programe de cheltuieli ale UE pe motiv că nu respectă normele democratice, cum ar fi un sistem judiciar independent. Luni de zile, UE a presupus că ar putea debloca situația într-un mod testat în timp, adică cedând șantajului lui Orban, cel puțin în parte. Perspectiva ca cel puțin o parte din fondurile suspendate în valoare de peste 30 de miliarde de euro să fie eliberate în curând a fost considerată ca fiind de natură să-l facă pe liderul Ungariei să se supună voinței UE, așa cum s-a întâmplat în trecut când acesta a amenințat cu dreptul de veto, de exemplu în cazul sancțiunilor.
De data aceasta, s-ar putea să nu mai fie suficientă o sumă mică. Pe de o parte, Orban se simte răzbunat și se spune că este hotărât să demonstreze că UE ar fi trebuit să-l asculte atunci când a avertizat că este atrasă într-un conflict de lungă durată.
(Citește și: Charles Michel merge la Budapesta să-l convingă pe Viktor Orban să renunțe la veto-ul pe Ucraina)
Germania, cu mâinile legate
Dar o altă piedică a venit din partea Germaniei. La 15 noiembrie, Curtea Constituțională a decis că diversele fonduri extrabilanțiere pe care guvernul le-a folosit pentru a ocoli „frâna de îndatorare” autoimpusă sunt neconstituționale. Se preconizează o reorganizare rapidă a finanțelor interne. Acest lucru, la rândul său, pune în pericol o creștere globală planificată a bugetului UE, din care făcea parte și finanțarea acordată Ucrainei.
În timp ce toată lumea, în afară de Orban, este fericită că Kievul primește bani, nu există un consens în ceea ce privește o sumă separată de 50 de miliarde de euro solicitată de Comisia Europeană pentru a plăti alte lucruri, cum ar fi salariile personalului de la Bruxelles, care au ca efect reducerea inflației, noi programe de limitare a migrației și așa mai departe.
Guvernele cu vederi egoiste, precum cel olandez sau suedez, au făcut lobby împotriva banilor suplimentari; Germania a fost, de asemenea, sceptică, iar acum spune că are mâinile legate. Separarea celor 50 de miliarde de euro ale Ucrainei de restul de 50 de miliarde de euro ar putea fi dificilă din punct de vedere politic, ceea ce ar face și mai dificilă o înțelegere asupra întregului pachet până la sfârșitul anului.
Ucraina își va primi banii promiși de UE, dar fondurile ar putea sosi târziu
Faptul că Ucraina își va primi, în cele din urmă, banii este aproape neîndoielnic. Dar fondurile ar putea sosi târziu – periculos de aproape de momentul în care autoritățile de la Kiev vor rămâne fără bani la începutul anului 2024 – sau în tranșe ad-hoc. Acest lucru ar afecta credibilitatea UE. Acest lucru s-ar întâmpla mai ales dacă începerea negocierilor de aderare ar fi, de asemenea, amânată. Ucraina a îndeplinit (cu rezerve) toate cerințele pentru a trece la următoarea etapă a parcursului său în UE. Acest lucru nu este suficient pentru ungurii cu drept de veto. Wilders, ai cărui deputați își vor ocupa locurile în parlament săptămâna viitoare, este un critic declarat al extinderii. Amânarea începerii discuțiilor de aderare până în primăvară, așa cum cred unii că s-ar putea întâmpla acum, contează puțin, având în vedere că aderarea la UE durează ani de zile. Dar dacă Ucraina nu poate trece cu bine de primele etape ale procesului, acest lucru va fi de rău augur pentru etapele ulterioare dificile, care vor implica convingerea membrilor actuali ai UE că o mulțime din banii pe care-i primeau ar trebui să meargă mai degrabă la construirea de autostrăzi și la îmbogățirea fermierilor din Ucraina.
Ceea ce reprezintă cele două certuri, cea legată de bani și cea legată de extindere, este o pierdere de viteză. Unitatea care a permis Europei să se mențină în picioare în primele zile ale conflictului nu mai este la fel de asigurată ca odinioară. Având în vedere că sprijinul continuu al Americii este la rândul său incert, este un moment prost pentru ca Europa să își piardă curajul. Miza este atât de mare, încât optimiștii cred că un acord cu UE este inevitabil. Să sperăm că au dreptate. Pentru că, dacă Europa nu poate găsi voința ca Ucraina să prospere, va fi un Crăciun mult mai vesel la Kremlin decât la Kiev.
Apel al Casei Albe către republicani: SUA sunt pe cale să epuizeze timpul şi banii pentru susținerea Ucrainei
Îngrijorări legate de sprijinirea Ucrainei apar și în SUA, unde directoarea pentru buget a Casei Albe, Shalanda Young, avertizează într-o scrisoare adresată luni preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, şi altor lideri din Congres, că Statele Unite sunt pe cale să epuizeze timpul şi banii în efortul de a ajuta Ucraina să poarte războiul cu Rusia, relatează Reuters, agenție preluată de Agerpres.
„Vreau să fie clar: fără acţiune din partea Congresului, până la finele anului vom rămâne fără resurse pentru procurarea de arme şi echipamente suplimentare pentru Ucraina şi pentru furnizarea de echipamente din stocurile armatei SUA. Nu avem la dispoziţie o soluţie magică de finanţare în acest moment. Nu mai avem bani şi aproape că nu mai avem timp”, a scris Shalanda Young.
Administraţia Joe Biden a cerut Congresului aproape 106 miliarde de dolari pentru a finanţa planuri ambiţioase consacrate Ucrainei, Israelului şi securităţii frontierelor SUA. În timp ce sprijinul pentru Israel este sigur, alocarea de fonduri pentru Ucraina este pusă la îndoială de unii aleşi republicani, în condiţiile în care aceștia controlează Camera Reprezentanţilor cu o majoritate fragilă.
****
