luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 martie, 2021

Spania ar putea deveni prima țară din lume ce testează la scară largă săptămâna de lucru de patru zile, după ce Guvernul de la Madrid a acceptat săptămâna aceasta experimentul. Proiectul se va desfășura timp de trei ani, iar succesul său ar putea determina numeroase state să preia acest model tot mai discutat.

Propunerea a fost făcută la începutul acestui an de micuța formațiune de stânga Más País și încă nu se cunosc prea multe detalii, ele urmând a fi stabilite în următoarele întâlniri programate pentru consultări.

„Cu săptămâna de lucru de patru zile (32 de ore), ne lansăm în dezbaterea adevărată a vremurilor noastre”, a declarat Iñigo Errejón, de la Más País. „Este o idee căreia i-a venit timpul,” a declarat acesta pe Twitter. El este unul dintre cei care susțin „că a lucra mai multe ore nu înseamnă să lucrezi mai bine”.


Din Noua Zeelandă în Germania, ideea a câștigat constant teren la nivel global. Salutată de susținătorii săi ca un mijloc de a crește productivitatea, de a îmbunătăți sănătatea mintală a lucrătorilor și de a lupta împotriva schimbărilor climatice, propunerea a căpătat o nouă semnificație după izbucnirea pandemiei,  care a accentuat și a adus în dezbatere problemele legate de bunăstare, de epuizare și echilibrul dintre viața profesională și cea profesională, scrie The Guardian.

Estimările: vor participa la experiment aproximativ 200 de companii ce însumează până la 6.000 de angajați

Spania a fost mereu în avangardă la acest capitol – după o grevă de 44 de zile ce a avut loc la Barcelona în 1919, ea a devenit una dintre primele țări din Europa de Vest care au adoptat ziua de lucru de opt ore.

Propunerea inițială, care nu se știe cum va fi modificată până în momentul adoptării proiectului pilot:

  • Experimentul ar trebui să dureze trei ani
  • Costul total este de 50 de milioane de euro, fonduri ce vor atenua riscurile firmelor care se vor înscrie în proiect.
  • Costurile acestei reduceri la 32 de ore de lucru pe săptămână vor fi suportate integral în primul an, în proporție de 50% în al doilea an și de 33% în ultimul an.

„Cu aceste cifre, estimăm că ar putea participa aproximativ 200 de companii, cu un total între 3.000 și 6.000 de lucrători”, a declarat Héctor Tejero, de la Más País.


Singura condiție pusă firmelor ce se vor înscrie în proiect va fi reducerea reală a orelor de muncă fără diminuarea salariilor sau desființarea de locuri de muncă, explică inițiatorii.

Precedentul local ce a declanșat ideea – la Software Delsol s-a diminuat absenteismul și a urcat productivitatea 

Proiectul ar putea demara la toamnă, speră inițiatorii, dar o sursă din interiorul Ministerului Industriei a declarat că discuțiile pe marginea acestui proiect se află în faza inițială, astfel încât toul se poate modifica, de la costul total, numărul companiilor participante și până la calendar.

Franța a început să plătească săptămâna de lucru la 35 de ore în 1998, iar Spania dorește să fie prima din lumea care va impune reducerea la 32 de ore, a spus Tejero.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Speranța celor de la Más País este ca proiectul să repete succesul experienței Software Delsol, firma care a devenit anul trecut prima din Spania care a implementat o săptămână de lucru de patru zile. După numai câteva luni, absenteismul s-a redus, a crescut productivitatea și angajații sunt mai fericiți. “A lucra mai multe ore nu înseamnă a munci mai bine,” este convingerea lui Iñigo Errejón.

(Citiți și: „Partide de stânga și sindicate europene cer trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile”)

Pandemia, primul pas spre această schimbare revoluționară ce ar avea efect pozitiv și asupra mediului

Dr. Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford, consideră că modificările în contextul Covid-19 ar putea fi primul pas către o „revoluție” care ar face ca o săptămână de lucru de patru zile să devină o realitate pentru mulți oameni, ceea ce va avea efecte pozitive din mai multe puncte de vedere.

Rezultatele pozitive ale muncii cu o zi mai puțin pe săptămână se vor vedea și în impactul asupra mediului, scrie Euronews, prleuată de Digi24. Oamenii vor fi mai puțin blocați în trafic, ceea ce ar reduce poluarea. Un studiu realizat în 2012 estima că un model de lucru de patru zile ar permite angajaților să conducă cu aproximativ 560 milioane de mile mai puțin în fiecare săptămână, ceea ce ar diminua emisiile din trafic.

Alte cercetări indică și alte efecte benefice asupra mediului. Mai puțin timp petrecut la birou înseamnă nevoie redusă de spațiu pentru birouri, deoarece nu vor mai fi atât de mulți oameni care să lucreze simultan. Totodată, utilizarea redusă a computerului, de exemplu, ar însemna o scădere a energiei consumate de companii.

În timpul unui proiect experimental de acest tip, Microsoft Japonia a constatat în 2019 că o săptămână de lucru de patru zile a dus lascăderea costurilor cu electricitatea cu aproape un sfert.

Dincolo de efectele imediate, măsurabile asupra poluării, modificările tiparelor de lucru rup, de asemenea, ciclul muncă-cheltuială. În loc să folosească timpul liber suplimentar pentru a face cumpărături, experții au descoperit că suntem mai predispuși să ne angajăm în activități precum gătitul, exercițiile fizice sau chiar repararea obiectelor casnice pe care altfel le-am fi aruncat.

Când în Franța a fost implementată o săptămână de lucru mai scurtă de 35 de ore în 2000, oamenii și-au petrecut timpul liber cu activități cu impact redus asupra mediului. Nu au făcut cumpărături mai multe, nu au făcut călătorii, ci au petrecut mai mult timp cu familia și s-au bucurat de ieșirile în aer liber.

Pe lângă beneficiile ecologice ale unei săptămâni de lucru de patru zile, a lucra mai puțin ar putea avea efecte pozitive și asupra sănătății mintale.

Unele studii arată în mod clar că în actualul mod de lucru cu săptămâna de cinci zile, orele cu productivitate efectivă sunt doar o fracțiune din acesta. În plus, există o mulțime de frustrări, deoarece mulți oameni sunt presați de timp. Sarcinile legate de îngrijirea copiilor, vizitele la medic sau activitățile practice de zi cu zi aduc un plus de stres, pentru că, pentru ele nu mai există timp în afara muncii.

Și atunci, o parte din aceste frustrări se pot transforma în bunăstare prin adoptarea acestui nou concept, spun susținătorii lui.

Există însă și temeri că munca mai puțină ar duce la reducerea recompenselor și chiar a salariilor care să fie adaptate la programul de patru zile.

Problema n-ar exista dacă ceea ce va conta în companii va fi calitatea, nu cantitatea. Adică, angajații să fie plătiți pentru productivitate, nu pentru cât timp petrec la birou.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: