25 mai, 2012

Standard&Poor’s a reconfirmat vineri ratingul României la nivelul „BB+”, cu perspectivă stabilă, calificativul fiind constrâns de nivelul scăzut de prosperitate şi de vulnerabilitatea la şocuri externe, dar susţinut de îmbunătăţirea indicatorilor fundamentali, precum scăderea deficitului bugetar.

Astfel, ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută şi cele în monedă locală a fost reconfirmat la BB+, iar cel pentru datoriile pe termen scurt la nivelul „B”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

„Ratingurile României sunt constrânse de nivelul scăzut de prosperitate, de vulnerabilitatea la şocurile externe şi de dominaţia băncilor austriece şi elene în sectorul bancar. Calificativele sunt însă susţinute de îmbunătăţirea indicatorilor fundamentali, respectiv declinul deficitului bugetar şi al deficitului de cont curent, iar economia a început să se echilibreze cu sprijinul programului cu FMI”, potrivit S&P, citată de Mediafax.

Ce mai spune S&P despre economia României

România va continua să consolideze finanţele publice, în mare parte în conformitate cu ţintele stabilite, iar dezechilibrele externe vor fi mai moderate faţă de trecutul recent.
Instituţiile financiare străine deţin 83% din activele sectorului bancar din România, din care 39% de către băncile austriece şi 13% în cazul băncilor din Grecia. Autonomia operaţională a sucursalelor din România ale acestor bănci limitează efectele de contagiune, dacă încrederea în sectorul bancar elen va continua să scadă.
Există riscul ca dificultăţile băncilor mamă străine să le determine să reducă semnificativ expunerea transfrontalieră, limitând astfel disponibilitatea creditelor. Liniile de credit ale companiilor mamă către subsidiare sunt de 25% din totalul obligaţiilor financiare (excluzând capitalul) existente în sectorul bancar român şi de 35% în cazul subsidiarelor băncilor elene.
Reglementările şi mecanismele prudenţiale au fost întărite astfel încât să atenueze riscul unor retrageri de fonduri sau de capital de către băncile mamă.
Creșterea economică încetinește de la 2,5% anul trecut la 1,2%, din cauza cererii externe şi interne mai mici. Pe termen mediu, ritmul de creştere a PIB va ajunge la 3,5%, ca urmare a investiţiilor mai mari, facilitate de utilizarea sporită a fondurilor UE şi de redresarea investiţiilor străine directe, care vor susţine cheltuielile de consum şi exporturile.
Consumul privat este probabil să rămână constrâns pe termen mediu de necesitatea reducerii îndatorii populaţiei, în condiţiile în care creditele în valută, în special în euro, reprezintă circa două treimi din totalul portofoliilor de împrumuturi.
Cursul leului s-a stabilizat, dar este în prezent cu circa 30% mai slab faţă de un maxim atins la jumătatea anului 2007, amplificând presiunea asupra celor cu împrumuturi în valută.
Autorităţile române au respectat până acum reformele convenite cu FMI în actualul program preventiv. Totuşi, angajamentul pentru reformele structurale sau constrângerile bugetare ar putea fi testate de opoziţia populaţiei, în special în perspectiva alegerilor generale.
În plus, încetinirea creşterii economice în Europa ar putea reduce performanţele balanţei de plăţi a României şi ar putea spori vulnerabilităţile finanţării externe.
Anticipăm un anumit derapaj fiscal, parţial din cauza prognozei mai mici de creştere a PIB, şi a riscurilor asociate alegerilor parlamentare din noiembrie.
Datoria guvernamentală netă va atinge un vârf de circa 30% din PIB în 2012, urmând apoi să scadă treptat.
Arieratele guvernamentale au scăzut la 0,2% din PIB, în principal la nivelul autorităţilor locale, dar arieratele companiilor de stat se ridică la circa 4% din PIB.
Companiile de stat din energie şi transporturi sunt în curs de reformare, prin liberalizarea preţurilor şi restructurare, dar ar putea exista o reticenţă la închiderea celor care înregistrează pierderi, sau pentru vânzarea activelor de stat, întrucât măsurile ar fi nepopulare.
Deficitul de cont curent va rămâne la circa 4% din PIB în acest an.
Ratingul României ar putea fi sub presiune în cazul în care ritmul sau amploarea consolidării fiscale ar încetini dincolo de aşteptările S&P sau dacă autorităţile ar devia de la strategia de reformă structurală.
În schimb, ratingul ar putea fi îmbunătăţit dacă guvernul va continua să aplice măsurile structurale pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a creşterii economice, în paralel cu prudenţa fiscală.