Numai 55% dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, în contextul crizei generate de noul coronavirus.
Pentru moment, sănătatea (46%) şi locurile de muncă (32%), inclusiv pregătirea profesională, reprezintă anxietăţile cele mai mari, reiese dintr-un studiu realizat de IRSOP.
Jumătate din „generaţia 18-29 de ani” (circa 1,3 milioane de tineri) cred că pandemia va afecta planurile lor de viitor.
Aproape două treimi (60%) sunt convinşi că pandemia va lăsa urme adânci, iar viaţa nu va mai fi la fel. Psihologii sociali spun că evenimentele majore prin care trec tinerii când se maturizează, aproximativ între 18-24 de ani, definesc valorile şi atitudinile lor pentru tot restul vieţii. Dacă se simt părăsiţi vor fi toată viaţa neîncrezători în oameni şi în instituţii.
Ce cred despre ţară
- Scepticismul e la ordinea zilei.
Două treimi (65%) au încredere foarte mică în politicienii care ne conduc, iar 70% cred că peste 10 ani viaţa în România va fi la fel sau mai rea. Istoria lungă a eşecurilor este întotdeauna sursa cea mai importantă a neîncrederii în viitor.
- Tinerii nu se dezic de ţara în care trăiesc, dar numai 8% declară că sunt „foarte patrioţi”.
- În acest moment pentru tineri, corupţia (30%), sănătatea (27%) şi eliminarea sărăciei (19%) sunt principalele urgenţe naţionale. Probabil că aceste teme vor influenţa şi prezenţa tinerilor la vot şi opţiunea lor politică la viitoarele alegeri.
Cum văd lumea
- Lumea viitoare a tinerilor este proiectată pe fundalul proiectului european.
Peste 80% vor ca şi proprii lor copii să trăiască într-o România membră a UE.
- Dacă ar fi să aleagă între două societăţi, una în care domină statul şi una care pune accent pe libertatea şi iniţiativa individului, majoritatea tinerilor (70%) ar alege ideea libertăţii individului.
Din perspectiva filosofiei politice, tinerii înclină mai mult spre ideile liberale decât spre cele socialdemocrate sau socialiste. „Pentru statul român, câştigarea încrederii tinerilor rămâne o mare provocare”, notează autorii sondajului.
- Întrebaţi despre pericolele care ameninţă lumea, tinerii văd în special două categorii de riscuri mari: riscuri la adresa vieţii (Clima şi epidemiile: 40%) şi riscuri la adresa nivelului de trai (Criza economică şi sărăcia: 38%).
Viziunea lor despre riscuri va crea probabil o deschidere importantă a tinerilor spre cooperare şi altruism.
IRSOP a intervievat telefonic 712 tineri între 18 şi 29 de ani, în perioada 22-30 iunie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru întreaga populaţie tânără (18-29) de 2,6 milioane din România. Toleranţa de eşantionare este de ± 3,7%
