În ultima lună a crescut încrederea în DNA, Președinție și Pompieri, și a scăzut cu cinci puncte procentuale cea în Biserică, potrivit ultimului set de rezultate ale sondajului ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România”.
Biserica este cea care a înregistrat cea mai semnificativă pierdere de încredere în ultima lună: 56,3% din intervievați au declarat că au încredere multă și foarte multă în această instituție.
Procentul este în scădere față de luna septembrie, când 61,2% susțineau acest lucru. Scăderea este probabil efectul controverselor apărute în jurul modului în care Biserica a reacționat față de tragedia de la Colectiv, menționează analiștii INSCOP.
Dacă diminuarea va continua, s-ar putea ajunge pentru prima oară la situația în care numărul celor care au încredere puțină sau deloc să depășească numărul celor care au încredere mare sau foarte mare.
Procentul situează Biserica mult sub DNA, care are un capital de încredere de 61,2% (față de 60% în septembrie).
Procurorii anticorupție au urcat la peste 61%, după o creștere continuă înregistrată după octombrie 2014, când nu atingea cota de 50%.
Pragul de 61% al DNA a fost depășit prima oară în luna mai anul acesta.
Cum a pierdut Biserica 5 puncte de încredere
La câteva zile după incendiul de la Colectiv, patriarhul Daniel a declarat că preoții ortodocși nu pot oficia nicio slujbă în fața Clubului, pentru tinerii care au murti acolo și sănătatea celor au supravieșuit și se aflau în spitale, întrucât nu permit cutumele.
Declarația a fost făcută după ce arhiepiscopul romano-catolic s-a rugat în fața clubului pentru tinerii care au fost prinși în incendiul de la Colectiv.
Câteva zile după remarcele patriarhului Daniel, în România a izbucnit o puternică controversă privind facilitățile de care se bucură BOR.
În bugetul pe 2016 nu a fost inclusă nicio sumă pentru construirea sau repararea bisericilor, dar s-au prevăzut sumele pentru partea din salariile preoților acordată de către stat.
În acel context, patriarhul a afirmat că BOR este gata să renunțe la toate facilitățile (scutiri de taxe și impzoite, subvenții), dacă statul îi retrocedează și despăgubește toate proprietățile confiscate sau distruse în timpul regimului comunist.
Președinția a ajuns la cota de imediat după alegeri
Președinția se menține pe primul loc în topul instituțiilor politice, cu 51,2% încredere multă și foarte multă, în creștere cu aproape 5 procente față de sondajul precedent, mai arată sondajul INSCOP.
Încrederea în Președinție revine astfel la un nivel apropiat de cel înregistrat imediat după alegerile prezidențiale, urmare a modului în care Klaus Iohannis a gestionat criza guvernamentală și protestele Colectiv, explică sociologii INSCOP.
Doar 8,6% din populația cu drept de vot a României are încredere în partidele politice.
Numai 35,7% din respondenți au încredere multă și foarte multă în presă.
Pompierii, instituția care se bucură de cea mai mare încredere
Pentru prima oară, în sondaj au fost introduși și Pompierii, la instituții executive.
Ei au urcat direct pe primul loc, indiferent că este vorba de instituții politice sau executive, cu un procent de 77,5% încredere multă și foarte multă, fiind vorba tot de un efect al celor accidentului de la sfârșitul lui octombrie, de la Club Colectiv.
Urmează:
Armata cu 75,4% (față de 73,8% în septembrie)
Jandarmeria cu 65,8% (63,7% în septembrie).
DNA – 61,2% (față de 60% în septembrie).
SRI – cu 51,3% (50,3% în septembrie)
SIE – 50,9% (48% în septembrie)
Poliția – 48,9% (51,7% în septembrie)
BNR – 46,7% (49,5% în septembrie)
ÎCCJ – 46,2% (42,7% în septembrie)
ANAF – 40,7% (41,9% în septembrie)
ANI – 37,1% (36,6% în septembrie).
Încrederea în instituții internaționale
Pe primul loc al topului încrederii în instituțiile internaționale se situează în continuare NATO, cu 55,7% încredere mare și foarte mare, în scădere ușoară față de luna septembrie (57,6%).
ONU – 54,8% (56,6% în septembrie 2015)
Uniunea Europeană – 50,5% (52,7% în septembrie 2015)
Parlamentul European – 45,6% (47,8% în septembrie)
Banca Mondială – 33,8% (41% în septembrie)
Fondul Monetar Internațional – 29,5% (33,9% în septembrie)
Sondajul a fost realizat în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015, pe un eșantion de 1.071 persoane și este reprezentativ pentru populația cu drept de vot.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
