Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

de Marin Pana 20.8.2017

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA sau accizele, de modul în care o societate găseşte de cuviinţă să aşeze impozitarea veniturilor.

O cotă unică şi cât mai redusă nu este neapărat ceva dezirabil şi nici de dorit:
Nici din perspectiva colectării, nici din cea a echităţii şi nici din cea a solidarităţii sociale.

Lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama unor funcţionari ai statului cu o viziune îngust contabilă nu funcţionează. O campanie de educare a populaţiei în privinţa diferenţei dintre cota standard de impozitare şi cota efectivă de impozitare a veniturilor ar fi esenţială. Mai ales că efectul unor deduceri bine gândite este mai important pentru necesităţile sociale decât cota de impozitare în sine.

Problema de logică

În treacăt fie spus, explicarea diferenţei între venitul impozabil şi salariul brut înscris în cartea de muncă ar fi un succes notabil. După cum şi eliminarea unor raportări de tip „mere cu pere” între punctul de pensie NET şi VENITUL SALARIAL ( ce include toate veniturile ca şi cum ar fi bani) mediu BRUT din texte de lege se impune cu necesitate.

Toate acestea alături de lămurirea faptului că ceea ce ar trebui impozitat este venitul CUMULAT al unei persoane (din salarii, pensii, chirii, dividende etc.) şi nu tipul de venit. De pildă, deducerea de 2.000 de lei de care beneficiază 2,25 milioane de pensionari nu face nicicum sens pentru cei care încasează simultan salarii, chirii, dividende etc.).

Plus că pare a se încalcă şi o lege numită Constituţie, deoarece salariaţii au doar 300 de lei deducere (şi aceea regresivă de la 1.500 de lei venit impozabil şi „sublimă de la 3.000 de lei în sus, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinere). Culmea logicii, deducerea personală celor care creează venitul este ( în cel mai  bun caz) de aproape şapte ori mai mica decât cea a primitorilor de venit.

De ce copii sau soţia casnică să aibă cel mult 100 de lei deducere din venitul soţului iar pensionarii să beneficieze de 2.000 de lei, adică de 20 de ori mai mult ? Acelaşi soţ care achită taxe şi impozite pentru a se plăti respectivele pensii şi aceiaşi copii cărora le va rămâne pe cap plata datoriei publice majorate pentru plata pensiilor.

Soluția și explicarea ei. Și o simulare

Creşterea cotei standard (de pildă de la 16% la 20%), alături de introducerea unei deductibilităţi universale de ordinul indicatorului social pe economie (500 de lei în loc de 300 de lei) , ar fi de natură să păstreze nivelul efectiv de taxare a veniturilor. Efectul pozitiv la mijlocul scării de venituri ar fi însoțit de o reducere a taxării sub medie, îndeosebi pentru salariaţii care au copii.

Chiar dacă ar fi însoşită de o creștere a taxării efective în cazul persoanelor care nu întreţin pe nimeni, adică au venituri relativ mari raportat la numărul de membri ai familiei. Inclusiv persoane singure cu venituri mari (care trebuie să fie solidare cu societatea din care fac parte) şi pensionari, care nu au, de regulă, de cumpărat nici case, nici mobilă şi nici haine pentru copii.

Pe datele actuale din economie, s-ar potrivi, ca exemplu de calcul, o cotă unică de 20%, cu deduceri personale majorate la 500 lei (inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinere). Ea ar fi, practic, echivalentă la nivelul salariului minim cu cota de 16% aplicată în prezent împreună cu deducerea regresivă de la 300 lei (pentru venituri impozabile de până la 1.500 lei).

Observațiile pe simulare :

Se poate observa că majorarea cotei unice de impozitare în condițiile unei alegeri optime a deducerii unice individuale (nu patru deduceri diferite, cum se practică în prezent !!) nu ar afecta semnificativ veniturile mai mari, ba chiar ar favoriza familiile cu mai mulți copii și venituri peste medie.

În schimb, ar scădea puternic impozitul pe venit în cazul frecvent, al unui salariat cu salariul minim pe economie cu o persoană în întreținere ( de la 142 lei la 34 lei) şi ar anula impozitarea atunci când există două persoane în întreţinere. Fapt important şi absolut de bun simţ din perspectivă socială, în condițiile în care s-ar înregistra corect și s-ar achita întocmai celelalte dări către stat.

Nu că ar fi o soluţie care să rezolve problema, dar un spor de 108 lei la venitul net încasat în loc de doar 15 lei în sistemul actual de impozitare ar fi măcar un semnal că statului îi pasă şi de copii (care nu pot vota şi de aceea sunt defavorizaţi la impozitarea părinţilor) aproape la fel de mult ca şi de pensionarii care pot vota şi o şi fac în funcţie de oferta electorală.

În sistemul de creştere la 20% a cotei de impozitare simultan cu majorarea deducerii personale UNIVERSALE la 500 de lei, se poate observa uşor că NU AR PIERDE NIMENI nici la un salariu brut de 2.500 lei (succes celor care ar încerca să explice asta publicului, cum pot creşte salariile la o cotă unică de impozitare de 20% în loc de 16%) dar beneficiile pentru cei care au persoane în întreţinere ar creşte cam de opt ori ( se observă cum se adaugă 80 de lei la venitul net şi nu o „glumă” de 10 lei acordată în prezent la creşterea numărului de persoane aflate în întreţinere).

La cei cu venituri mai mari, deja ar începe să se simtă impozitarea cu o cotă mai mare dar numai la cei care câştigă peste 6.000 de lei şi nu au copii în întreţinere. E vreo problemă cu asta ? În schimb, cei care câştigă mai mulţi bani dar fac şi mai mulţi copii ar începe să simtă, simetric, o uşurare a impozitelor pe seama celor care au bani dar nu vor, nu pot sau se întâmplă să nu aibă grijă de nimeni.

Desigur, esenţial este să  se declare corect veniturile încasate, ceea ce ar stimula conformarea voluntară (sub presiunea angajatului, dacă vreţi) şi ar creşte gradul de încasare al veniturilor bugetare. Aparent, ar putea fi un joc riscant dar este mai important să se schimbe mentalitatea. Adică statul să ia mai puţin de la cei care lucrează şi declară corect sumele câştigate, în loc să trateze neutru persoanele neimplicate social şi asigure plata persoanelor inactive din sumele pe care a putut să le impoziteze.

În plus, o cotă ceva mai mare de impozitare înseamnă și un avantaj fiscal mai mare în cazul deducerilor acordate sau care pot fi acordate pentru cheltuielile făcute cu pensia suplimentară, sănătatea, studiile copiilor sau personale, asigurări etc. Aici ar trebui să intervină statul pentru reducerea efectivă a fiscalității. Cu mutarea parțială a deciziei în alocarea banilor de la stat către fiecare contribuabil în direcții menite să stimuleze dirijat economia.

Dacă statul este ”cel mai prost manager”, hai să-l scutim de o parte din obligaţiile de redistribuire a veniturilor. Să arate fiecare cetățean cum cheltuie el banii mai eficient, cu factură şi chitanţă corespunzătoare. Aici intervine responsabilizarea, deoarece marea majoritate a românilor se consideră “degrevaţi” de orice obligaţie în materie de fiscalizare. Simultan, însă, doresc să primească întocmai și la timp banii din diverse prestații sociale.

Desigur, cifrele exacte sunt discutabile iar exemplul dat este unul de plecare pentru o analiză de optimizare, nu doar fiscală dar şi socială. Cert este că deducerea justificată motivează munca, în timp ce reducerea generalizată valorizează nevoia.

Este o temă care ar trebui să fie centrală în dezbaterea publică dar, deocamdată, lipsește cu desăvârșire.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.8.2017

2 comentarii

  1. totyo
    21.8.2017, 7:57 am

    Imi place articolul, insa faptul ca cei cu venituri mari vor fi stimulati sa faca multi copii de noua cota de impozitare este eronat.Cei din clasa mijlocie vor face cel mult doi copii ( intr-un caz din cinci) , pe cand saracii o sa faca tot la fel de multi (sau de putini).E felul lor de a juca la Lotto.

  2. Eroul Bula
    21.8.2017, 5:41 pm

    Aveti impresia ca daca le lasati 200 lei in plus unora care castiga 6000 brut, vor umple Romania de copii?
    Trebuie o solutie mai radicala:
    https://www.rumaniamilitary.ro/politici-demografice-revenire-2
    Calculatiile sunt pentru situatia din 2015 dar pot fi actualizate.

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult

Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult