miercuri

6 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 decembrie, 2012

18,2 milioane de români adulţi sunt înscrişi pe listele electorale.

Dintre ei, aproximativ 2,5 milioane sunt în străinătate. Vor vota peste câteva zile foarte puţini dintre ei, sub 100 000 sau un pic peste – scrie sociologul Barbu Mateescu pe blogul Sociollogica.

Ergo se află în ţară (18,2 – 2,5 = ) 15,7 milioane persoane cu drept de vot.


Cum arată opţiunile lor de vot? Să ne imaginăm un tort cu mai multe straturi. Fiecare strat conţine ingrediente diferite în proporţii inegale. La baza tortului se află „electoratele dure”, oameni extrem de hotărâţi să vină la vot. În celelalte straturi găsim oameni care ezită într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce este foarte important în legătură cu aceste straturi mai „moi”: şi oamenii aceştia au o preferinţă, dacă îi întrebi (şi sondajele asta fac).

Stratul unu. „Electoratele dure” sunt dispuse astfel:
2,8 milioane voturi USL
1,4 milioane voturi ARD
700 de mii voturi PPDD
400 de mii voturi UDMR
300 de mii alţii (PRM, minorităţi naţionale care trebuie să vină la vot pentru a avea reprezentare în parlament, etc.).

Avem aici 5,6 milioane persoane. Cu excepţia PPDD – unde datorită volatilităţii electoratului aproape orice este posibil – aceste voturi sunt practic garantate, în sensul în care numărul de voturi primit de USL, ARD, UDMR, etc. va depăşi aceste nivele.

Stratul doi. Aici se află 3,2 milioane de români care nu fac parte din „electoratele dure”, însă mulţi dintre ei vor veni la vot. Opinia lor este în mare parte formată, dar intervin factori care îi fac să ezite: partidul spre care înclină le-a propus un candidat în colegiu cu care nu sunt de acord, votul este pur negativ („nu votez pentru X, ci împotriva Y, deci nu am o foarte mare tragere de inimă să pun ştampila pe X”), etc. În unele sondaje ei răspund de parcă ar face parte din „electoratele dure”, în altele se comportă de parcă ar fi la câteva secunde distanţă de a decide să nu mai voteze. Concret, în stratul doi se află:


2 milioane voturi USL
700 mii voturi ARD
250 de mii voturi PPDD
Restul: UDMR şi alte forţe politice.

Observaţii:
– estimez că vor veni la vot maxim trei sferturi dintre aceştia, dar este posibil ca participarea lor să fie superioară acestui nivel;
– mobilizarea electoratelor din stratul doi va fi inegală. În alte cuvinte, din acest grup pot veni la vot 1,8 milioane de votanţi USL şi 100 de mii de votanţi ARD sau 600 de mii de votanţi din ambele electorate sau 400 de mii de votanţi USL şi 600 de mii de votanţi ARD, etc;
dacă există un Schwerpunkt al alegerilor, este vorba despre acest grup. Electoratele dure sunt… dure. Celelalte straturi, după cum vei vedea mai jos, nu au impact decisiv asupra rezultatului;
o prezenţă de peste 49% conform BEC înseamnă că la vot au venit şi alţii decât cei din straturile unu şi doi, şi anume…

Stratul trei. În penultimul grup de posibili votanţi se află 2,5 milioane de persoane care vin să voteze la prezidenţiale şi uneori la alegerile locale. Sunt LIV-i (Low Information Voters), persoane care nu sunt foarte interesate de scena politică naţională şi a căror mobilizare se datorează unor impulsuri de moment sau cercului imediat de cunoştinţe. Dacă îi întrebi pe aceşti votanţi, şi ei au o opinie:

1,5 milioane: USL
300 de mii: ARD
500 de mii: PPDD
200 de mii: UDMR şi alte forţe politice.

Din punctul meu de vedere, această campanie nu a fost una care să-i mobilizeze. Ambele forţe politice principale au puncte slabe, n-au formulat un proiect naţional care să suprascrie apatia şi au realizat o campanie neatrăgătoare. În plus nu vorbim de prezidenţiale, ci de un scrutin care are în centru o instituţie nepopulară (Parlamentul). PPDD a atras disproporţionat de mulţi LIV-i, ceea ce s-ar putea să îl afecteze.

Unii votanţi din stratul trei vor veni la vot, dar nu prea mulţi, poate chiar mai puţin de 100 000. 

Stratul patru. Nu în cele din urmă, există 4,4 milioane persoane neinteresate de alegeri. Datorită campaniei electorale, doar mai puţin de un milion spun direct că nu s-ar duce să voteze, restul mimând nehotărârea. Este posibil ca unii dintre ei să vină la vot, dar numărul lor va fi infim.

Element de haos. Şansa de a veni la vot scade cu fiecare strat, dar oamenii nu sunt statistici. De exemplu, este posibil ca vecinul tău de vizavi să facă parte din stratul doi şi să nu vină la vot, în timp ce verii tăi, care fac parte din stratul trei, să voteze.

Trend-uri. Fandaxie aparentă, dar doar aparentă:

Trend-ul USL este descendent conform CCSB (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 39% – 37% – 34,7%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Trendul USL este ascendent conform CSOP (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 18% – 19,7% – 25,4%).

Cele două institute privesc diferit tortul (CSOP se concentrează pe electoratele dure, CCSB include şi altele). Cel mai probabil votanţii USL devin din ce în ce mai puţini dar din ce în ce mai hotărâţi să voteze. În termenii articolului de azi, cei care intenţionau în trecut să voteze USL dar făceau parte din straturile doi şi trei „iau liftul” spre stratul unu sau spre stratul patru.

(Citește și comentează pe blogul Sociollogica)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: