Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

Sociollogica / Alegerile parlamentare: “tortul” cu electorate

3.12.2012

18,2 milioane de români adulţi sunt înscrişi pe listele electorale.

Dintre ei, aproximativ 2,5 milioane sunt în străinătate. Vor vota peste câteva zile foarte puţini dintre ei, sub 100 000 sau un pic peste – scrie sociologul Barbu Mateescu pe blogul Sociollogica.

Ergo se află în ţară (18,2 – 2,5 = ) 15,7 milioane persoane cu drept de vot.

Cum arată opţiunile lor de vot? Să ne imaginăm un tort cu mai multe straturi. Fiecare strat conţine ingrediente diferite în proporţii inegale. La baza tortului se află “electoratele dure”, oameni extrem de hotărâţi să vină la vot. În celelalte straturi găsim oameni care ezită într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce este foarte important în legătură cu aceste straturi mai “moi”: şi oamenii aceştia au o preferinţă, dacă îi întrebi (şi sondajele asta fac).

Stratul unu. “Electoratele dure” sunt dispuse astfel:
2,8 milioane voturi USL
1,4 milioane voturi ARD
700 de mii voturi PPDD
400 de mii voturi UDMR
300 de mii alţii (PRM, minorităţi naţionale care trebuie să vină la vot pentru a avea reprezentare în parlament, etc.).

Avem aici 5,6 milioane persoane. Cu excepţia PPDD – unde datorită volatilităţii electoratului aproape orice este posibil – aceste voturi sunt practic garantate, în sensul în care numărul de voturi primit de USL, ARD, UDMR, etc. va depăşi aceste nivele.

Stratul doi. Aici se află 3,2 milioane de români care nu fac parte din “electoratele dure”, însă mulţi dintre ei vor veni la vot. Opinia lor este în mare parte formată, dar intervin factori care îi fac să ezite: partidul spre care înclină le-a propus un candidat în colegiu cu care nu sunt de acord, votul este pur negativ (“nu votez pentru X, ci împotriva Y, deci nu am o foarte mare tragere de inimă să pun ştampila pe X”), etc. În unele sondaje ei răspund de parcă ar face parte din “electoratele dure”, în altele se comportă de parcă ar fi la câteva secunde distanţă de a decide să nu mai voteze. Concret, în stratul doi se află:

2 milioane voturi USL
700 mii voturi ARD
250 de mii voturi PPDD
Restul: UDMR şi alte forţe politice.

Observaţii:
– estimez că vor veni la vot maxim trei sferturi dintre aceştia, dar este posibil ca participarea lor să fie superioară acestui nivel;
– mobilizarea electoratelor din stratul doi va fi inegală. În alte cuvinte, din acest grup pot veni la vot 1,8 milioane de votanţi USL şi 100 de mii de votanţi ARD sau 600 de mii de votanţi din ambele electorate sau 400 de mii de votanţi USL şi 600 de mii de votanţi ARD, etc;
dacă există un Schwerpunkt al alegerilor, este vorba despre acest grup. Electoratele dure sunt… dure. Celelalte straturi, după cum vei vedea mai jos, nu au impact decisiv asupra rezultatului;
o prezenţă de peste 49% conform BEC înseamnă că la vot au venit şi alţii decât cei din straturile unu şi doi, şi anume…

Stratul trei. În penultimul grup de posibili votanţi se află 2,5 milioane de persoane care vin să voteze la prezidenţiale şi uneori la alegerile locale. Sunt LIV-i (Low Information Voters), persoane care nu sunt foarte interesate de scena politică naţională şi a căror mobilizare se datorează unor impulsuri de moment sau cercului imediat de cunoştinţe. Dacă îi întrebi pe aceşti votanţi, şi ei au o opinie:

1,5 milioane: USL
300 de mii: ARD
500 de mii: PPDD
200 de mii: UDMR şi alte forţe politice.

Din punctul meu de vedere, această campanie nu a fost una care să-i mobilizeze. Ambele forţe politice principale au puncte slabe, n-au formulat un proiect naţional care să suprascrie apatia şi au realizat o campanie neatrăgătoare. În plus nu vorbim de prezidenţiale, ci de un scrutin care are în centru o instituţie nepopulară (Parlamentul). PPDD a atras disproporţionat de mulţi LIV-i, ceea ce s-ar putea să îl afecteze.

Unii votanţi din stratul trei vor veni la vot, dar nu prea mulţi, poate chiar mai puţin de 100 000. 

Stratul patru. Nu în cele din urmă, există 4,4 milioane persoane neinteresate de alegeri. Datorită campaniei electorale, doar mai puţin de un milion spun direct că nu s-ar duce să voteze, restul mimând nehotărârea. Este posibil ca unii dintre ei să vină la vot, dar numărul lor va fi infim.

Element de haos. Şansa de a veni la vot scade cu fiecare strat, dar oamenii nu sunt statistici. De exemplu, este posibil ca vecinul tău de vizavi să facă parte din stratul doi şi să nu vină la vot, în timp ce verii tăi, care fac parte din stratul trei, să voteze.

Trend-uri. Fandaxie aparentă, dar doar aparentă:

Trend-ul USL este descendent conform CCSB (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 39% – 37% – 34,7%).

Trendul USL este ascendent conform CSOP (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 18% – 19,7% – 25,4%).

Cele două institute privesc diferit tortul (CSOP se concentrează pe electoratele dure, CCSB include şi altele). Cel mai probabil votanţii USL devin din ce în ce mai puţini dar din ce în ce mai hotărâţi să voteze. În termenii articolului de azi, cei care intenţionau în trecut să voteze USL dar făceau parte din straturile doi şi trei “iau liftul” spre stratul unu sau spre stratul patru.

(Citește și comentează pe blogul Sociollogica)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirus politic: epidemia fragilizează poziția președintelui Xi Jinping, cel mai puternic lider de după Mao

Iulian Soare

Autoritățile chineze se luptă să apere reputația guvernului comunist, pe măsură ce epidemia de coronavirus se răspândește și afectează imaginea elitei politice, scrie Washington Examiner.… Mai mult

Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult