fbpx

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Evenimentul

Decizii la summitul NATO de la Bruxelles: China, pusă pe aceeași poziție cu Rusia – abordare unitară a Occidentului față de Beijing

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că Rusia și China amenință ordinea internațională bazată pe reguli. În ceea ce privește relația cu Rusia,… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

În joc – peste un miliard de euro. Sistemul naţional online de compensare a arieratelor aşteaptă normele de aplicare a legii

de Razvan Diaconu 18.7.2017

Sistemul naţional de compensări de creanţe comerciale va fi extins online, după ce vor intra în vigoare normele de aplicare ale Legii 155/2017, aflate acum pe circuitul de aprobare, potrivit lui Adrian Stan, director al Serviciului de Compensare din cadrul Ministerului Economiei, citat de Agerpres.

Proiectul „Sistemul naţional online de compensări” a fost inițiat în 2014 de către Structura de compensare din minister și a fost reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 22/2016, care a fost adoptată de Parlamentul României şi ulterior promulgată prin Decretul nr. 583/2017, devenind Legea nr. 155/2017.

Numărul agenţilor economici ce au folosit sistemul naţional de compensare în anul 2015 a fost de peste 7.100 agenţi economici, la un volum al arieratelor de aproximativ 1,85 miliarde de euro, iar în 2016 numărul participanților a ajuns la circa 5.700, volumul arieratelor fiind de aproximativ 1,40 miliarde de euro.

Volumul arieratelor între anii 1999 – 2016 a fost de 64,12 miliarde de euro. Cel mai mare volum anual a fost atins în 2002, de 6,37 miliarde de euro, echivalentul a 13,13% din PIB-ul acelui an, potrivit datelor oficiale.

Mecanism

„Dacă unui agent economic, după introducerea unei facturi în Sistemul de compensare – după 30 de zile de la depăşirea termenului de plată sau de la scadenţă – nu îi este identificat niciun potenţial circuit de compensare pentru respectiva factură, acesta poate alege să o introducă în Bursa naţională de creanţe comerciale, unde toate entităţile interesate în operaţiuni de factoring pot „licita” respectiva creanţă. Astfel, agentul economic poate decide, într-un mediu transparent, oneros şi competitiv, cu ce entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe va colabora”, a spus Adrian Stan.

Oficialul a explicat că perioada cumulată de 60 de zile de la termenul de plată sau de la scadenţă este în conformitate cu Directiva UE „Late Payment Directive, 2011/7/EU” (o factură neîncasată în 60 de zile fiind considerată „plată întârziată”) şi în conformitate cu Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată.

Adrian Stan susţine că mediul transparent, oneros şi competitiv al Bursei naţionale de creanţe comerciale va fi asigurat de înscrierea societăţilor de factoring în Registrul recuperatorilor de creanţe comerciale, pe modelul Listei entităţilor de recuperare creanţe înregistrate la ANPC, conform OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile şi OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, în concordanţă cu Directiva UE 17/2014.

Costul operaţiunii de compensare s-ar reduce la „un tarif de arhivare a operaţiunilor de compensare derulate, tarif în cuantum de 50 de lei pentru fiecare agent economic din cadrul unui circuit de compensare, indiferent de numărul de facturi compensate şi de valorile acestora. Trebuie menţionat de asemenea că Sistemul online de compensări, prin eficienţa şi securitatea operaţiunilor de compensare, a fost remarcat şi de alte ţări din Uniunea Europeană, Portugalia manifestând un interes deosebit pentru a pune în aplicare un sistem de compensare similar celui aplicat de România”, a afirmat Adrian Stan.

Sistemul naţional online de compensări are avantajele:

  • este un sistem non-monetar, având „influenţă pozitivă asupra fluxului de numerar”;
  • accesul la credite mult mai uşor, ca rezultat al „unei contabilităţi curate, în care datoriile şi creanţele au fost stinse cu partenerii de afaceri;
  • identificarea tuturor circuitelor de compensare este „facilă şi completă, ceea ce conduce la eficientizarea întregului sistem de compensare”, acesta fiind un sistem unic, naţional, în care se regăsesc toate creanţele şi datoriile agenţilor economici.

„Utilitatea incontestabilă a sistemului de compensări este atunci când într-un circuit de compensare participă 3 sau mai mulţi agenţi economici: A are o datorie către B, B are o datorie către C, iar C are o datorie către A. Oricare doi agenţi economici din exemplul dat nu pot efectua o compensare bilaterală, însă sistemul de compensări poate identifica şi genera un circuit de compensare între toţi cei trei agenţi economici. Au existat circuite de compensare în care au fost implicaţi, conform modelului prezentat, peste 15 agenţi economici, media fiind de 4-5 agenţi economici/circuit de compensare”, a explicat Adrian Stan.

Sistemul naţional de compensări a fost creat la sfârşitul anilor ’90, când a fost reglementat prin OUG nr. 77/1999 şi HG nr. 685/1999, activitatea Structurii de compensare fiind gestionată de Institutul de Management şi Informatică (IMI), instituţie publică subordonată Ministerului Economiei, ce a fost ulterior înglobată în cadrul Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2017

Lăsați un comentariu


Europa

România, doar 24% din populație vaccinată antiCovid – stocurile încep să expire, cresc donațiile către vecinii care nu sunt membri UE

Razvan Diaconu

Doar 24% din populația României s-a vaccinat anti-Covid cu cel puțin o doză, până la 21 iunie,  conform ourworldindata.org, procent ce menține țara pe penultimul… Mai mult

Stiri

Senatul a respins cererea lui Klaus Iohannis pentru introducerea orelor de educație sexuală

Razvan Diaconu

Cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii care prevede introducerea cursurilor de „educație sanitară” în loc de „educație sexuală” și condiționează participarea elevilor la… Mai mult

Stiri

Latini și balcanici: România – pe loc fruntaș în UE la populația inactivă. Deținem ecartul maxim între bărbați și femei

Marin Pana

România s-a situat anul trecut pe locul 5 în rândul țărilor UE la rata de inactivitate ( persoane în afara forței de muncă), potrivit datelor… Mai mult

Europa

Spania i-a grațiat pe liderii separatiști încarcerați după referendumul de independență al Cataloniei

Iulian Soare

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez (foto), a anunțat că guvernul său îi grațiază marți pe cei nouă lideri catalani închiși după referendumul din 2017 pentru independența… Mai mult

Stiri

Legea privind cumpărarea vechimii în muncă a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat marți că președintele Iohannis a promulgat legea care permite cumpărarea vechimii în muncă – Legea de aprobare a Ordonanței de urgență… Mai mult

Europa

Comisia deschide a patra anchetă împotriva Google – sunt verificate serviciile de publicitate

Iulian Soare

Comisia Europeană a anunțat marți că a deschis o investigație împotriva Google, urmând să verifice dacă compania își favorizează propriile servicii de publicitate în detrimentul… Mai mult

Stiri

Fără domiciliu în cartea de identitate – propunere USR PLUS. Măsura ar forța interoperabilitatea bazelor de date

Razvan Diaconu

USR-PLUS va propune coaliției de guvernare o modificare de structură la cartea de identitate, astfel încât aceasta să nu mai conțină adresa de domiciliu a… Mai mult