fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

În joc – peste un miliard de euro. Sistemul naţional online de compensare a arieratelor aşteaptă normele de aplicare a legii

de Razvan Diaconu 18.7.2017

Sistemul naţional de compensări de creanţe comerciale va fi extins online, după ce vor intra în vigoare normele de aplicare ale Legii 155/2017, aflate acum pe circuitul de aprobare, potrivit lui Adrian Stan, director al Serviciului de Compensare din cadrul Ministerului Economiei, citat de Agerpres.

Proiectul „Sistemul naţional online de compensări” a fost inițiat în 2014 de către Structura de compensare din minister și a fost reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 22/2016, care a fost adoptată de Parlamentul României şi ulterior promulgată prin Decretul nr. 583/2017, devenind Legea nr. 155/2017.

Numărul agenţilor economici ce au folosit sistemul naţional de compensare în anul 2015 a fost de peste 7.100 agenţi economici, la un volum al arieratelor de aproximativ 1,85 miliarde de euro, iar în 2016 numărul participanților a ajuns la circa 5.700, volumul arieratelor fiind de aproximativ 1,40 miliarde de euro.

Volumul arieratelor între anii 1999 – 2016 a fost de 64,12 miliarde de euro. Cel mai mare volum anual a fost atins în 2002, de 6,37 miliarde de euro, echivalentul a 13,13% din PIB-ul acelui an, potrivit datelor oficiale.

Mecanism

„Dacă unui agent economic, după introducerea unei facturi în Sistemul de compensare – după 30 de zile de la depăşirea termenului de plată sau de la scadenţă – nu îi este identificat niciun potenţial circuit de compensare pentru respectiva factură, acesta poate alege să o introducă în Bursa naţională de creanţe comerciale, unde toate entităţile interesate în operaţiuni de factoring pot „licita” respectiva creanţă. Astfel, agentul economic poate decide, într-un mediu transparent, oneros şi competitiv, cu ce entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe va colabora”, a spus Adrian Stan.

Oficialul a explicat că perioada cumulată de 60 de zile de la termenul de plată sau de la scadenţă este în conformitate cu Directiva UE „Late Payment Directive, 2011/7/EU” (o factură neîncasată în 60 de zile fiind considerată „plată întârziată”) şi în conformitate cu Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată.

Adrian Stan susţine că mediul transparent, oneros şi competitiv al Bursei naţionale de creanţe comerciale va fi asigurat de înscrierea societăţilor de factoring în Registrul recuperatorilor de creanţe comerciale, pe modelul Listei entităţilor de recuperare creanţe înregistrate la ANPC, conform OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile şi OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, în concordanţă cu Directiva UE 17/2014.

Costul operaţiunii de compensare s-ar reduce la „un tarif de arhivare a operaţiunilor de compensare derulate, tarif în cuantum de 50 de lei pentru fiecare agent economic din cadrul unui circuit de compensare, indiferent de numărul de facturi compensate şi de valorile acestora. Trebuie menţionat de asemenea că Sistemul online de compensări, prin eficienţa şi securitatea operaţiunilor de compensare, a fost remarcat şi de alte ţări din Uniunea Europeană, Portugalia manifestând un interes deosebit pentru a pune în aplicare un sistem de compensare similar celui aplicat de România”, a afirmat Adrian Stan.

Sistemul naţional online de compensări are avantajele:

  • este un sistem non-monetar, având „influenţă pozitivă asupra fluxului de numerar”;
  • accesul la credite mult mai uşor, ca rezultat al „unei contabilităţi curate, în care datoriile şi creanţele au fost stinse cu partenerii de afaceri;
  • identificarea tuturor circuitelor de compensare este „facilă şi completă, ceea ce conduce la eficientizarea întregului sistem de compensare”, acesta fiind un sistem unic, naţional, în care se regăsesc toate creanţele şi datoriile agenţilor economici.

„Utilitatea incontestabilă a sistemului de compensări este atunci când într-un circuit de compensare participă 3 sau mai mulţi agenţi economici: A are o datorie către B, B are o datorie către C, iar C are o datorie către A. Oricare doi agenţi economici din exemplul dat nu pot efectua o compensare bilaterală, însă sistemul de compensări poate identifica şi genera un circuit de compensare între toţi cei trei agenţi economici. Au existat circuite de compensare în care au fost implicaţi, conform modelului prezentat, peste 15 agenţi economici, media fiind de 4-5 agenţi economici/circuit de compensare”, a explicat Adrian Stan.

Sistemul naţional de compensări a fost creat la sfârşitul anilor ’90, când a fost reglementat prin OUG nr. 77/1999 şi HG nr. 685/1999, activitatea Structurii de compensare fiind gestionată de Institutul de Management şi Informatică (IMI), instituţie publică subordonată Ministerului Economiei, ce a fost ulterior înglobată în cadrul Centrul de Pregătire pentru Personalul din industrie Buşteni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult