Conducerea CNAS vrea să restructureze din temelii sistemul informatic al Casei de Sănătate.
Spre deosebire de versiunea în funcțiune, versiunea 2.0 a SIUI ar urma să fie finanțată cu fonduri europene, președintele instituției afirmând că fișa de proiect a fost trimisă din luna mai spre aprobare Comisiei Europene.
Proiectul, dacă va fi aprobat, ar urma să fie finanțat din fondurile următorului exercițiu bugetar multianual european. Până la modernizarea întregulu sistem, CNAS a încheiat contracte de mentenanță pentru toate cele 4 componente al PIAS.
”Intenționăm ca în următorul exercițiu, 2021-2027, să accesăm programe europene pentru redimensionarea și, de data aceasta, standardizarea Sistemului Informatic al Casei Naționale. Fișa de proiect a fost deja depusă, din luna mai. Avem în vedere retehnologizarea integrală a Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Durata de implementare va fi de 3 ani”, declară Adela Cojan, președinte al CNAS.
Valoarea proiectului va fi stabilită în funcție de specificațiile tehnice și funcționale aprobate, a precizat președintele Casei.
De ce funcționează prost sistemul de Sănătate – explicațiile Adelei Cojan
De la punerea în funcțiune și până în prezent, sistemul informatic al Casei Naționale de Sănătate a dat constant rateuri, iar președintele Casei consideră că deficiențele au cauze exclusiv tehnice.
”Bazele de date ale CNAS și toate aplicațiile software au fost dimensionate la nivelul anului 2002, la numărul de furnizori de la acel moment și la tipurile și numărul de servicii medicale existente în 2002, deci acum 18 ani.
Au fost disfuncționalități în funcționarea serverelor din cauza vechimii echipamentelor, aceasta este prima cauză care a generat probleme. A doua problemă ține, cum spuneam, de subdimensionarea sistemului”, afirmă Adela Cojan.
Ea consideră că problemele de funcționare erau inevitabile în condițiile ecoluției tehnologice harware și software, dar mai ales ținând cont de ”creșterea exponențială a numărului de contracte și de servicii medicale ofertate, de cerințele de interoperabilitate cu alte sisteme, nu numai la nivel național, ci și pentru asistența transfrontalieră”, care au generat mari cantități de date.
Până la momentul restructurării sistemului informatic, Adela Cojan a precizat: ”Am avut grijă ca în perioada aceasta să încheiem contracte de mentenanță pentru toate cele 4 componente ale Platformei Integrate ale Asigurărilor sociale de Sănătate ce are în componență SIUI, Sistemul informatic privind prescripția electronică SIPE, Cardul electronic de Sănătate și Dosarul electronic de Sănătate”.
Noi componente ale sistemului informatic
De la preluarea conducerii CNAS, Adela Cojan a încercat să crească performanțele sistemului informatic prin intermediul a 3 proiecte cu finanțare europeană, pe care le descrie astfel:
- Am reușit să semnăm un contract, chiar la începutul acestui an, în 28 ianuarie 2020, pentru creșterea eficienței utilizării aplicației și a timpilor de operare în sistemul PIAS pentru toți actorii implicați- furnizori, asigurați, instituții naționale județene și cu interoperabilitate europeană. Are o valoare de 101 milioane lei.
- Mai avem de implementat și se află în faza de definitivare a specificațiilor tehnice un alt proiect cu finanțare europeană- Sisteme informatice pentru conectarea la Dosarul electronic de sănătate al furnizorilor de servicii paraclinice, ambulatorii, de specialitate, clinică, servicii paliative, stomatologice, dispozitive medicale și servicii de îngrijire la domiciliu. Este în valoare de 82 milioane lei și va avea o perioadă de implementare de 3 ani.
- Sistemul informatic privind gestionarea modernă a accesului la servicii medicale, Sigma Smart, cuprinde construcția unui portal în care asigurații și furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot efectua programări electronice. Proiectul prevede emiterea și gestionarea electronică a majorității documentelor utilizate în sistemul de sănătate- bilete de trimitere, certificate de concediu medical, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijiri la domiciliu sau pentru îngrijiri paliative, recomandări pentru dispozitive medicale.
Aceste 3 proiecte sunt prinse în exercițiul bugetar european actual 2014-2020.
Precizările Adelei Cojan au fost făcute în cadrul video conferinței „Sănătatea – marșul ei spre telemedicină și noile tehnologii”, organizată joi de CursDeGuvernare.ro.
