fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Deficitul contul curent la 7 luni – în scădere semnificativă față de anul trecut. Însă în creștere cu 7% la mărfuri și servicii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele șapte luni din 2020, un deficit de 4.836 milioane de euro, cu aproape o cincime… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Date INS : Industria, confruntată cu o revenire dificilă. Miza, relansarea economiei

Deși România a consemnat în luna iulie 2020 o creștere cu 8% a producției industriale lunare, valoarea față de aceeași lună a anului precedent a… Mai mult

14.09.2020

Sistemul fiscal românesc: Dezechilibre care trebuie corectate

de Marin Pana 12.10.2012

România se situează pe locul 16 din 26 de economii de pe continentul european la nivelul fiscalității, cu un indice relativ de 119,5%, potrivit unui studiu al Forbes.

Ea este devansată de Franța, Belgia, Suedia, Italia, Austria, Norvegia, Grecia, Spania, Slovenia, Olanda, Cehia, Finlanda, Ungaria, Danemarca, Portugalia și se plasa înaintea altor 11 țări: Polonia, Germania, Marea Britanie, Luxemburg, Slovacia, Elveția, Lituania, Letonia, Rusia, Irlanda.

Impozitele românești: mici – ca cetățeni, mici – ca acționari

Țara noastră are una dintre cele mai reduse cote din Europa la impozitul pe venitul persoanelor fizice.
Cu o rata de impozitare de 16%, se află mult sub țările occidentale dezvoltate precum Danemarca (38% – 59%), Suedia (30% – 55%), Finlanda (29% – 53,5%) sau Olanda (34,2% – 52%).
De altfel, majoritatea noilor membre UE au cote de impozitare mai ridicate decât România. Astfel, Polonia are cote cuprinse între 19% și 40%, Ungaria între 18% si 36%, Cehia între 12% și 32% iar Bulgaria între 10% și 24%.

La impozitul total pe profitul companiilor, România are o cotă situată sub media europeană. Pentru persoanele fizice, profiturile unei societăți comerciale la care sunt acționare sunt impozitate cu cota standard de 29,44% ( rezultat din impozitarea succesivă cu câte 16%). În cazul acționarilor persoane juridice, cota este de 24,4% ( 16% și, apoi, 10%).

Pentru referință, menționăm că Bulgaria aplica o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%, Slovacia de 19% iar Estonia de 22%, cote definitive deoarece ele nu mai impozitează venitul din dividende.

Impozitul final combinat este apropiat de cel de la noi în Irlanda (26%) și Grecia (29%), dar superior în Polonia (34,4%), Cehia (35,4%), Germania (52,4%) sau Franța (55,9%).

Evoluția în timp

În perioada 2000-2004, gradul de fiscalitate calculat prin luarea în considerare a tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor încasate de autoritățile publice centrale si locale și raportare la PIB, a consemnat o tendință de scădere, de la 29,3% in anul 2000 la 27,9% in 2004.

Ulterior diminuării nivelului nominal de taxare, gradul de fiscalitate a înregistrat o creștere de la 30,4% în 2005 spre 33,1% în 2011.

Explicația constă în evoluția gradului de colectare a taxelor și impozitelor prevăzute de lege, legat de conformarea voluntară la plata acestora și de sancțiunile aplicate.

Dezechilibrarea veniturilor după proveniență ( venituri indirecte, impozite directe și contribuții sociale, cele trei mari componente echilibrate la nivelul parcticii europene), cu o pondere mare a veniturilor indirecte este o caracteristică a fiscalității românești.

Avem un TVA ”nordic” de 24%, apropiat de cel din Danemarca, Norvegia ( nemembră UE) sau Suedia, și o rată relativ redusă de impozitare directă, îndeosebi pe partea de întreprinderi.

Rezultatul: descurajarea consumului se face concomitent cu o alocare insuficientă față de angajamentele asumate teoretic în politica de solidaritate socială.

Consecința acestei dispuneri este participarea mai puțin sau mai mult extinsă a companiilor la susținerea politicii sociale, care cade în sarcina statului respectiv și se vede imediat în nivelul veniturilor raportat la PIB.

Statele cu impozitare combinată mică au, în principiu o colectare sub 40% din PIB, în timp ce restul se duc spre 50% din PIB.

Dezechilibre care trebuie corectate mâine. Ba, chiar azi

În România, veniturile fiscale și bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), în timp ce, în Uniunea Europeană, contribuțiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite directe, indirecte si contribuțiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate.

Reforma sistemului fiscal este necesară pentru echilibrarea bugetară în limitele europene de venituri și cheltuieli prin raportare la PIB.

Impunerea de constrângeri tari rău-platnicilor și diminuarea nivelului nominal al impozitelor pe partea de venituri ar trebui să aducă lărgirea bazei de aplicare și creșterea eficienței în colectare.

Pe partea de cheltuieli, ar trebui să primeze creșterea eficienței în alocarea fondurilor, și nu tăierea oarbă a sumelor fără modificarea structurii de utilizare.

Dezvoltarea și implementarea unei strategii fiscale moderne și predictibile pe termen mediu și lung ar fi esențială în contextul concurenței ce se manifestă între statele europene pentru atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, este obligatorie negocierea unui consens minim la nivel politic privind principiile de echitate și solidaritate socială ce vor trebui respectate, pentru a avea susținerea parlamentară și populară strict necesare implementării oricăror schimbări în fiscalitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.10.2012

2 comentarii

  1. Romeo
    13.10.2012, 11:04 am

    Domnule Pana, apreciez descoperirile dumneviastra in materie de anomalii ale sistemuluim fiscal romanesc, dar sa stiti ca descoperiti pur si simplu apa calda. Am o firma cu 28 de salariati (am avut 42 inainte de criza) si uneori imi fac eu propriile mele grafice incercand sa inteleg de unde provin impozitele pe care le platesc si mai ales unde se duc ele.
    Nu unuia ca mine trebuie sa-i scrieti. Trimiteti-va analiza la guvern sau mai bine la partide, la toate partidele ca si in guvernarea lui Boc si Ungureanu a fost la fel.
    S-ar putea sa aveti surpriza sa constatati ca nimeni din guverne nu intelege ce scrieti dumneavoastra. Ce sa mai vorbiti de faptul ca cineva e constient ca trebuie facuta o schimbare de structura a fiscalitatii PENTRU CA NOI NU AVEM POLITICIENI CARE SA INTELEAGA ECONOMIA SI FISCALITATEA IN ROSTUL SI ESENTA LOR.
    Din aceasta cauza nici nu voi merge la vot. M-a saturat de prostiile pe care le aud la televizor si in ziare despre programele economice, de la niste insi care se vede de la o posta ca nu inteleg ce trebuie facut pentru ca nu inteleg nici macar ca problema se poatre pune asa. Nu vor decat puterea si accesul la fonduri prin putere. Ma voi mai zbate un an, apoi lichidez si plec [pur si simplu din tara asta condusa mereu de niste neprofesioniti. Habar nu aveti cati dintre prietenii mei care au afaceri vor sa faca asta.

    Va bateti capul de pomana, ca nu noi trebuie sa intelegem aspectele astea, ca noi le stim. spuneti-le parazitilor de politicieni care nu stiu ce inseamna o firma care face productie ca sa produca bani care sa si-i imparta ei. Si toti sunt egali intre ei, indiferent de la ce partid provin sau ce fel de guvern formeaza. ca si cum Romania e condusa de cei mai prosti si mai neprofesionisti si mai rupti de realitate dintre cetatenii ei.

  2. iooo
    15.10.2012, 3:20 pm

    structura fiscalitatii romanesti e ciudata in fapt angajatii platesc sume uriase de 65% din ce castiga prin imp directa si indirecta, desi Ro nu are salariati,cum obs si autorul fiscalitatea pe firme nu e mica pt ca imp de 16% se aplica de 2 ori, cel mai bine ar fi scaderea cotei unice la 10% a contributiilor sociale la 30% a tva-ului la 15% succesiv in 3 ani si cresterea de cel putin 10 ori a impozitelor pe imobliare si masini pentru persoanele fizice in general incat acestea sa egaleze imp platite de firme,e aberant ca unul sa cumpere un imobil pt o firma iar altul pentru specula sau inchiriere iar cel care il cumpara pt firma sa plateasca imp anual de peste 10 ori mai mare,din cele mai vechi timpuri proprietatea a fost prima taxata,imp pe persoanele fizice sunt indecent de mici adik platesc 1,5 mil lei vechi la ap si 500 000 la masina pe an,pai de banii astia nu sunt platiti nici functionarii care le incaseaza,aceste impozite trebuie marite de macar 10 ori dar scazuta fiscalitatea pe munca,oricine poate observa ca in Romania nu exista angajati si e normal,cine e nebun sa dea 2/3 din ce castiga statului?

Lăsați un comentariu


Advertor Point

Articol susținut de USR

Clotilde Armand: „Cel mai deosebit lucru pe care îl pot dărui la rândul meu românilor este încrederea că putem reconstrui aici, în România.”

Redacţia

Intrată în cursa pentru Primăria Sectorului 1 al Capitalei, europarlamentarul Clotilde Armand explică – pentru susținători, pentru nehotărâți, dar și pentru contestatari – cum vede… Mai mult

Stiri

Bătălia pe un loc pe lista orașelor poluate: angajații de acolo se pot pensiona cu doi ani mai repede

Alexandra Pele

Fără niciun criteriu care să definească ideea de zonă ”afectată de poluarea remanentă”, legea care prevede reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare (fără… Mai mult

Europa

UE acordă băncilor 18 luni pentru a-și reduce ”dependența excesivă” de casele de clearing din Marea Britanie

Vladimir Ionescu

Băncile şi alţi participanţi pe pieţele financiare din Uniunea Europeană vor avea termen până la mijlocul lui 2022 pentru a-şi reduce “dependenţa excesivă” de casele… Mai mult

Stiri

Donald Trump va nominaliza judecătorul pentru Curtea Supremă. Joe Biden: Este abuz de putere

Iulian Soare

Președintele american, Donald Trump, a anunțat că desemna săptămâna aceasta judecătorul ce o va înlocui la Curtea Supremă pe  Ruth Bader Ginsburg (foto), decedată în… Mai mult

Stiri

Stimulent de risc 2.000 lei/lună pentru profesori, în perioada stării de urgenţă şi de alertă – proiect PSD adoptat de Senat

Vladimir Ionescu

Senatul a adoptat luni, în calitate de prim for sesizat, iniţiativa legislativă a PSD care prevede acordarea lunară a unor stimulente de risc pentru cadrele… Mai mult

Stiri

România în statisticile Eurostat: O țară relativ sigură, unde criminalitatea este mai redusă decât în Vest, însă cu un sistem juridic relativ precar

Raluca Florescu

Rata infracționalității din România este mai redusă decât în multe state dezvoltate din Uniunea Europeană, cum ar fi Olanda, Franța, Germania sau Belgia, după cum… Mai mult

Stiri

Airbus ZEROe – trei variante-concept ale primului avion comercial cu zero emisii

Victor Bratu

Airbus a prezentat luni, la sediul din Toulouse, planul tehnologic al companiei pentru 2020-2025 care conține trei noi concepte pentru primul avion comercial cu zero… Mai mult