O gaură neagră, ocolită de toate guvernele: Miliardul anual cu care termoficarea Capitalei bate pierderile faliților legendari ai statului

Sistemul de termoficare al Bucureștiului bate, la nivel de pierderi și subvenții bugetare, până și legendarele companii falimentare ale statului:
de nu mai puțin de un miliard de lei are nevoie Primăria Capitalei să părimească de la guvern, pentru a evita o explozie a prețului gigacaloriei la consumatorul casnic. Asta în condițiile în care prețul energiei nu dă semne că-și va reveni prea curând.

Sistemul de termoficare al Bucureștiului se numără printre cele mai extinse din lume, furnizând agent termic și apă caldă pentru peste 1,2 milioane de persoane. 

Numai termoficarea Capitalei produce, astfel, pierderi și consumă subvenții de o valoare mai mare decât companiile de stat abonate la subvenții și scutiri de datorii de zeci de ani.

Pe podium în topul găurilor negre

Subvenția anuală pe care Primăria Municipiului Bucureşti o așteaptă de la guvern este de 980 de milioane de lei. Pierderi de circa 37% în rețea, mii de tone pe oră de apă fierbinte scurse în pământ, plus subvenționarea gigacaloriei la consumatori.

Cu acest bilanț, gaura de un miliard de lei anual generată de sistemul de termoficare al Capitalei întrece pierderile multor companii de stat date drept exemplu negativ din cauza pierderilor mari pe care le raportează:

Celebrul CFR Marfă, spre exemplu, companie deţinută integral de statul român, a bifat în 2020 o pierdere de 335 de milioane de lei. CFR Călători a avut anul trecut un rezultat negativ de 583 de milioane de lei (la o subvenţie de circa un miliard de lei primită de la stat).

Până și Complexul Energetic Oltenia – pentru al cărui ajutor de stat guvernele cer, periodic, aprobare de la Bruxelles – puternic afectat de scăderea producţiei pe fondul restricţiilor impuse în pandemie şi a scăderii consumului de electricitate, a încheiat anul 2020 cu pierderi mai mici – circa 930 de milioane de lei.

Unde se curge anual miliardul

În 2020, sistemul centralizat de termoficare din București a avut pierderi tehnologice de 36,6% în 2020, faţă de circa 28,6% cu trei ani înainte, potrivit celui mai recent bilanțul energetic analizat de Primăria Capitalei. Din calculele Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), pierderile de apă fierbinte s-au dublat în 2020.

S-a ajuns la 2.200 de tone de apă fierbinte pierdută pe oră, „aflându-se foarte aproape de valoarea maximă peste care devine practic imposibilă o garantare sigură și stabilă a alimentării cu energie termică și electrică în perioada următoare”. Pe lângă aceasta, cantitatea mare de apă scursă în fiecare zi în pământ, compromite în unele zone stabilitatea terenului și a clădirilor.

În 2021, pierderile au crescut și mai mult și au ajuns la bnivelul în care nu mai poate fi asigurată funcționarea în toate punctele Capitalei: sunt cazurile prezentate sporadic de către televiziuni, cu străzi întregi fără apă caldă sau căldură, sau fără amândouă.

Potrivit companiei, în 2016 pierderile erau de 800 de tone pe oră, în 2019 au crescut la 1.200 de tone pe oră.

Cea mai scumpă şi cea mai subvenţionată gigacalorie din țară

Evoluţia preţurilor energiei a afectat şi costurile sistemelor publice de termoficare. Astfel, la Timişoara, preţul gigacaloriei s-a dublat pentru populaţie începând cu acest an, la 416,25 lei/MWh, faţă de 207,27 lei în sezonul anterior. Primăria Timişoarei va acorda o subvenţie de 435 de lei, tariful real de termoficare din municipiu fiind de 851 de lei.

În alte oraşe, subvenţia acordată de primărie este de peste jumătate din preţul real al gigacaloriei. Locuitorii din Cluj-Napoca plătesc sub 40% din costul gigacaloriei (278 de lei dintr-un total de 739 lei).

La Braşov, costurile pentru populaţie sunt de 264 de lei/MWh din totalul de 763 lei. La Oradea, preţul noul al gigacaloriei este de 525 de lei/MWh, însă subvenţia municipalităţii este de doar 25%, printre cele mai reduse de la nivel naţional.

De departe, cea mai mare subvenţie este suportată de Primăria Municipiului Bucureşti. Locuitorii Capitalei ar urma să achite el mult 30% din preţul gigacaloriei.

De precizat este şi faptul că preţul final al gigacaloriei din Bucureşti nu a fost stabilit încă. Deocamdată, ANRE a aprobat doar tariful pentru producerea energiei termice, respectiv o majorare de 86,58% a preţului gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti (Elcen), de la 176,55 lei la 329,41 lei. Prețul gigacaloriei este format, în linii mari, din două componente, prețul de producție, aprobat, și prețul de transport și distribuție, încă neaprobat.

Cât ar costa reabilitarea reţelei: cel mult subvenția pe 7 ani

Bilanţul energetic menţionat anterior estimează că pentru modernizarea rețelei de termoficare din Bucureşti ar fi nevoie de investiții de 1,4 miliarde de euro.

Un proiect depus de Ministerul Dezvoltării la Comisia Europeană prevede înlocuirea a 22% din cei 472 de km de conducte, valoarea investiţiei fiind de 330,7 milioane de euro. Extrapolând, necesarul modernizării întregii reţele ar fi de circa 1,5 miliarde de euro – echivalentul a cel mult 7 ani de subvenţie. ”Cel mult” înseamnă costurile totale dacă statul si le-ar asuma integral, însă Fondurile europene pot acoper minimum jumătate din această sumă, prin programul axa prioritară „Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate”.

(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)

„Din cauza vechimii și a frecvenței cu care necesită reparații de urgență, acest tronson are cele mai mari pierderi de căldură și de apă din rețea”, se arată în proiectul care presupune inclusiv instalarea unui sistem de detectare a pierderilor, care va anunța automat serviciile de mentenanță cu privire la locul avariilor, reducând astfel și mai mult pierderile de apă și de căldură.

Sistemul de termoficare al Capitalei se numără printre cele mai extinse din lume, furnizând agent termic și apă caldă pentru peste 1,2 milioane de persoane. Majoritatea rețelei prezintă un stadiu avansat de uzură, fiind construită între anii 1960 și 1985.