Sistemul de la care industria așteaptă salvarea pieței muncii: învățământul profesional dual – pus în dezbatere publică

Ministerul Educaţiei a lansat, joi, în consultare publică, opţiunile de formare a elevilor în sistemul profesional-dual pe un concept nou, cu o structură pe trei niveluri de calificare – muncitor calificat, tehnician şi tehnician specialist.

Măsura vine într-un moment foarte dificil pentru economie din perspectiva capitalului uman: companiile se confruntă cu deficit sever de forță de muncă , companiile de recrutare relochează mii de angajați din zonele cu investiții slabe către cele racordate prin infrastructură la economia europeană, iar firmele, îndosebi cele cu capital extern, au început deja să construiască sistemul dual de formare, prin care-și pregătesc forța de muncă.

Fiind vorba de consultare publică, propunerile și observațiile pot fi trimise la e-mailul consultare-dual@tvet.ro în perioada 19 mai – 16 iunie.

***

Noul model permite transferarea spre învăţământul teroretic sau tehnologic şi invers, în orice etapă de pregătire, ceea ce ar trebui să stimuleze înscrierea la școlile profesionale, astfel încât România să rezolve în câțiva ani deficitul de forță de muncă calificată, deficit ce reprezintă una dintre principalele bariere în atragerea de investiții.

„Subiectul învăţământului dual este una din marile priorităţi ale Guvernului. Nu vom putea rezolva nimic dacă nu ne ocupăm de calificarea forţei de muncă, de atragerea forţei de muncă şi de păstrarea în ţară a celor care vor să plece şi aducerea înapoi în ţară a celor care vor să vină. Demografia este un factor determinant şi pentru a atrage forţă de muncă ne trebuie, în primul rând, învăţământ dual. Prima întrebare pe care o au producătorii este dacă pot găsi 2.000 de oameni pe care să-i angajeze aici, în România”, declara miercuri ministrul Economiei, Costin Borc, la un eveniment depre piața muncii, citat de Mediafax.

Joi, la prezentarea viitorului sistem de învățământ dual, ministrul Educației, Adrian Curaj, a prezentat marea noutate a viitorului învățământ profesional dual: “Pe traiectoria profesională, care acum putea să ofere numai posibilitatea nivelului trei de calificare, adică muncitor calificat, venim cu două etaje, nivelul de calificare 4 – tehnician şi nivelul de calificare 5 – tehnician specialist”.

În momentul de față, a explicat ministrul, “avem ca opţiuni, la clasa a VIII-a -liceu teoretic, liceu vocaţional, liceu tehnologic şi avem o opţiune pentru şcoală profesională care este gândită cu minim trei ani.

Trei ani, de fapt, la sfârşitul cărora rezultatul era calificare de nivel trei – muncitor calificat.

Mai departe nu era nimic, adică acel muncitor calificat nu putea să urmeze un nivel superior care să îl ducă la tehnician pe linia profesională. Nu exista nici pasul următor profesional, la nivelul 4, la nivelul 5, astfel încât să pot forma un om până la nivel de tehnician superior”, a spus Adrian Curaj.

Consultările se vor încheia înaiante de 1 iulie, când trebuie să fie definitivată propunerea, cu tot cadrul legislativ necesar – la nivel de hotărâri de guvern, la nivel de ordin de ministru, pentru ca mcanismul să devină funcţional, parțial, din această toamnă.

Va mai trebui estimat impactul și planificat bugetul.

Noul mecanism introdus, nivelul 4 de calificare:

• Elevii care finalizează primii trei ani de școală profesională pot opta pentru continuarea acestor studii și obținerea calificării de nivelul superior 4, respectiv de tehnician.
• Această etapă nouă durează între 1 și 3 ani, în funcție de calificare.
• Elevul primește o bursă de studii de 200 de lei pe lună de la statul roman, așa cum se întâmplă la nivelul 3, la care se adaugă o sumă cel puțin egală din partea companiei unde efectuează practica.
• Numărul orelor practice urcă, în această etapă, la 80% în totalul orelor, comparativ cu 45%, ponderea de la nivelul 3.

Nivelul 5 de învățământ dual:

• Dacă o companie va dori ca un tânăr să obțină un nivel și mai înalt de calificare, elevul s eva putea înscrie la nivelul 5
• Acesta va avea tot o durată de formare de 1 – 3 ani
• Este finalizat cu diplomă d etehnician superior
• Ponderea de pregătire practică este de 75% din totalul orelor.

În afara burselor de mai sus, tinerii de la învățământul dual pot beneficia de subvenționarea integrală a transportului școlar și a costurilor de cazare și masă (acum decontate parțial).

Stimularea participării companiilor în acest sistem de învățământ

Proiectul vizează și o serie de măsuri pentru a stimula companiile să devină partenere în acest sistem, ele fiind cele care dispun de tehnologia și materia primă necesare pregătirii practice.

Facilități posibile:

• Extinderea cheltuielilor eligibile deductibile fiscal (pentru a include și cheltuielile legate de pregătirea profesională a elevilor și pe cele privind echipamentele puse la dispoziția școlii)
• Exceptarea de la plata contribuțiilor sociale, dacă se va merge pe contract de formare profesională/calificare din Codul Muncii

Reamintim că în aprilie a fost aprobată și  Strategia naţională pentru competitivitate 2014-2020, care propune „o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării formării profesionale iniţiale şi continue”.

Ipoteza pentru care a fost proiectată Strategia este cea a creșterii cu 10% (la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014) a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic, și o majorare de la 1,5 în 2014 la 10% în 2020 a ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții.

Ținte de performanță din Strategie:

• Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic care obțin diploma de bacalaureat (la 60% în 2020, de la 45 % în 2014)
• Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial, până la 50.000 în 2020, comparativ cu 40.000 în 2014
• Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională – la 4.600 de tineri în 2020, de la 2.800 în 2014
• reducerea ratei abandonului şcolar din învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional la 2% în 2020 (de la 4,2% în 2014)
• creşterea ratei de ocupare a tinerilor între 20 şi 34 de ani necuprinşi în forme de educaţie şi formare la 63% până în 2020 (faţă de 57,2% în 2014)
• calificarea profesională a circa 54.000 de tineri care nu sunt angajați și nici nu urmează vreo formă de învățământ (NEETs)

Ce trebuie făcut:

• Actualizarea calificărilor și curriculei. Aceste lucruri s-au mai făcut de curând, însă tot nu sunt suficient de adecvate și relevante pentru piața muncii, potrivit analizei referitoare la starea actuală
• Introducerea unor mecanisme funcționale (acum există, dar sunt absolut nefolositoare) pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, pentru a fi posibilă formularea rapidă a unui profil profesional și revizuirea calificărilor, conform tendințelor
• Consolidarea și stimularea (prin acordarea de facilități) a parteneriatelor dintre angajatori și școlile din învățământul profesional și tehnic, pentru îmbunătățirea învățării la locul de muncă.
• Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor (acum nu există așa ceva), cu existența unui feedback, pentru a verifica totodată calitatea programelor sau identifica zonele și domeniile cu probleme
• Crearea unor mecanisme optime de finanţare publică şi privată a formării profesionale.
• Crearea unui sistem naţional coerent de informare, consiliere şi orientare profesională. Acum, lucrurile acestea se fac sporadic și doar în unele școli. Aceste centre lipses, în special, în mediul rural.
• Finalizarea legislației în domeniu

O problemă: Facilitarea accesului, inclusiv pentru tinerii din categorii defavorizate

• Dezvoltarea campusurilor şcolare, pentru a le putea permite și celor din rural sau din localități mai îndepărtate să urmeze aceste cursuri. Până în 2020 vor fi înființate 126 de campusuri şi centre de formare profesională 
• sprijin financiar pentru cazarea și masa celor din mediul rural şi din medii defavorizate – anual, 42.000 de adolescenți vor fi sprijiniți să urmeze aceste cursuri prin oferirea finanțării necesare nevoilor de cazare şi masă
• pentru 30.000 de elevi, anual, va fi finanțată instruirea practică
• program naţional pentru dotarea cu mijloace de transport pentru deplasarea elevilor la agenţii economici la care se derulează stagiile de practică
•  Acordare de sprijin financiar prin programul Bursa Profesională.

Învățământul profesional în România

După eliminarea acestei forme de învățământ, în 2009, ea a fost reînființat în 2012, la presiunile mediului de afaceri, în special a Camerei de Comerț şi industrie Româno-Germană – AHK România.

A fost un moment oportun, pentru că spaima de camerele de supraveghere din sălile de bacalaureat i-a determinat pe mulți părinți să fie realiști în privința copiilor lor.

În primul an școlar s-au înscris aproape 10.000 de elevi, dar succesul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, din Brașov, larg mediatizat, a determinat ulterior o evoluție suprinzătoare, demonstrând că dacă există programe de calitate și șanse de angajare după, părinții și tinerii sunt atrași de această formă de învățământ.

În anul școlar 2015-2016 sunt înscriși în învățământul profesional 65.389 elevi:

• învățământ profesional de 2 ani: 10.446 elevi
• învățământ profesional de 3 ani: 54.943 elevi în total, din care 31.988 elevi în clasa a IX-a și 22.955 elevi în clasa a X-a

Clasele sunt alcătuite la cererea angajatorilor, pe calificările de care au nevoie, fiind grupate pe două tipuri de învățământ, iar cursurile se desfășoară atât în școală, cât și la angajator (acesta are nu numai tehnologia necesară practicii, ci și materiile prime pentru care statul nu ar putea asigura costurile).

Din anul școlar 2016 – 2017, învățământul dual de doi ani dispare.