Sistemele de Sănătate în Europa: România, pe roșu la toți indicatorii. Cresc diferențele dintre statele bogate și cele sărace

România se află pe locul 34, din 35, în clasamentul Indicelui de consum European pentru servicii de Sănătate (EHCI), cu 478 de puncte din maximum de 1.000 puncte.

România și Serbia (cu 451 de puncte) sunt singurele state europene cu punctaj sub 500. Între 500 și 600 de puncte au doar 9 din cele 35 de state europene cuprinse în această monitorizare efectuată de compania suedeză Health Consumer Powerhouse Ltd.

Acest indice EHCI este calculat pe baza unor indicatori de sănătate, plus rezultatele unor sondaje realizate în rândul pacienților și cercetări independente ale firmei suedeze.

”Serviciile de sănătate din România sunt pe roşu la toți indicatorii”

”Serviciile de sănătate din România reflectă situaţia generală sumbră de zi cu zi”, spune dr. Arne Bjornberg, președintele Health Consumer Powerhouse și șefa cercetării, citată în secțiunea referitoare la țara noastră.

”Echitatea la nivelul de bază pare să nu scadă, deşi mita pentru doctori constituie un tipar consacrat. Pacienţii români pot profita de reţetele electronice şi de informaţiile de pe internet în ceea ce priveşte produsele farmaceutice, deşi transparenţa ar putea dezvălui mai degrabă lipsa de medicamente disponibile… Când România, alături de Bulgaria şi Serbia, este pe roşu la toţi indicatorii privind rezultatele, situaţia este alarmantă. Pe termen scurt, în centrul atenţiei trebuie să fie menţinerea funcţiilor de bază, cum ar fi mortalitatea infantilă scăzută. Dar nici măcar aceste calităţi nu par să fie sigure în România de astăzi”, se mai spune la capitolul privind serviciile de sănătate din România.

Tot mai evidente diferențele dintre statele bogate și cele sărace

Pentru prima dată din 2005, de când se realizează acest studiu, Indicele EHCI arată o creștere evidentă a diferențelor dintre serviciile de sănătate oferite în statele bogate și cele din statele sărace.

Distanța dintre ele a crescut, întrucât țările cu PIB mare au continuat să îmbunătățească aceste servicii chiar și în perioada de austeritate, detașându-se astfel și mai mult de statele cu venituri medii și scăzute.

Din această cauză, în studiul de anul acesta, dat publicității pe 29 noiembrie, mai multe țări cu venituri medii au dispărut din jumătatea de sus a clasamentului, unde încă se mai situau anul trecut.

Creșterea inegalității se observă din compararea modului în care au evoluat acestea: dacă în 2007 primul loc era ocupat cu 806 puncte, acum prima poziție revine Olandei, cu 870 de puncte.

La baza clasamentului, creșterea a fost modestă, de la 435 de puncte pentru ultima poziție din clasament, în 2007, la 451 de puncte, în 2013.

Olanda, mereu printre primii

Olanda are cele mai bune servicii, cu 870 de puncte, din 1.000. Peste 800 de puncte mai au Elveția (851 de puncte), Islanda (punctaj – 818), Danemarca (815) şi Norvegia (813).

Olanda este singura țară care a ocupat mereu, din 2007, de când se calculează acest Indice, unul dintre primele trei locuri.

Studiul constată și rezultatele ”surprinzător de bune” ale unor state din centrul Europei, în special ale Cehiei și Slovaciei, ținând cont de bani relativ puțini care se alocă pentru sănătate.

Sistemul paralel din sănătate

Studiul HCP atrage atenția că statele și UE acordă încă prea puțină atenție plăților paralele din sistemul de sănătate.

Spre deosebire de alți profesioniști – ingineri, avocați, piloți etc, medicii sunt singurii cărora li se permite să aibă și un alt job, fără acceptul explicit al angajatorului principal, spune studiul, care lansează și întrebarea ”Care este motivul pentru care continuă această practică?”

De asemenea, autoritățile ar trebui să se întrebe, mai adaugă cercetarea HCP, ce ar trebui făcut ca medicii să aibă aceleași condiții de angajare ca și restul lumii, și să primească un salariu decent și mai mulți bani pentru munca suplimentară efectuată pentru angajatorul principal, astfel încât să ”nu mai dispară” la celălalt job, lăsând spitalul în care lucrează, de exemplu, fără personal suficient în unele momente.