fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Sindicatele încotro?

de Cristian Pîrvulescu 13.1.2011

Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților occidentale – europeană, dar și nord americană – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea fără a lua în calcul impactul mișcării sindicale. și invers, reculul lent al democrației din ultimele decenii, vizibil prin creșterea exponențială a inegalităților sociale și economice, dar și a extremismului politic, a fost dublată de scăderea treptată a influenței sindicale. Programul neoliberal, pus în practică în anii ’80 ai secolului trecut de Ronald Reagan și Margaret Thatcher a vizat direct distrugerea influenței sindicatelor, privite ca principala barieră în cale dezvoltării pieței libere. Ori, cam același pare a fi și programul președintelui Băsescu și al guvernului instalat de acesta după alegerile prezidențiale din 2009. Însă, departe de a elibera „piața”, încercarea de demantelare a mișcării sindicale complică situația socială și adâncește criza de încredere în democrație. Iar depresiunea economică actuală, produsă chiar de politicile neoliberale și antietatiste devenite dogme odată cu căderea comunismului, nu poate fi depășită, în orice caz nu democratic, fără un compromis social cât mai larg cu putință.

Dezvoltarea mișcării sindicale ca o contrapondere a capitalismului sălbatec apărut odată cu prima revoluție industrială a fost un element central al democratizării societăților occidentale. Parlamentarismul clasic al secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea nu era, și nu își propunea, să fie democratic. Fiind rezultatul instituțional al compromisului social și politic între „vechea” elită aristocratică și „noua” elită burgheză parlamentarismul clasic urmărea să asigure regulile accesului la resurse doar pentru aceste două categorii. Și tocmai datorită votului său censitar și a reprezentării politice doar a elitelor economice parlamentarismul clasic nu era popular. Abia votul universal și participarea politică a unor categorii din ce în ce mai numeroase în politică a modificat natura parlamentarismului, Dar, imaginea parlamentului nu a mai putut fi îmbunătățită în mod semnificativ. Cu toate variațiile încrederii, parlamentele nu au fost nici în cele mai bune momente ale secolului trecut, în perioada de după cel de-al doilea război modal, instituții foarte populare, pe câtă vreme sindicate au fost, dar încetul cu încetul încrederea în ele s-a diminuat. Cu toate acestea, așa cum o dovedesc și sondajele de opinie din România, percepția sindicatelor este mai bună decât a partidelor sau instituțiilor politice. La noi, aproximativ 35% dintre respondenți anchetelor sociologice își manifestă încrederea în sindicate față de doar 10% pentru parlament sau guvern, 18% pentru președinte și sub 10% pentru partide.

În general – cu excepția Poloniei, și aceasta datorită rolului sindicatului Solidaritatea în căderea comunismului – sindicatele est europene s-au adaptat greu postcomunismului. Și, ca și în cazul partidelor din această zonă, principala problemă pare să fi fost de natură ideologică. Modelul sindicalismului englezesc, dezideologizat după anii ’80 în urma pierderii confruntărilor sindicale, împiedicat formarea unor mișcări sindicale puternice. Chiar în Polonia Solidarității, catolicismul a fost un surogat al ideologiilor sindicale și a împiedicat mișcarea sindicală să își urmărească obiectivele. Cu toate că biserica catolică, spre deosibire de cea ortodoxă, are o doctrină socială și își manifestă rezervele față de capitalism destul de răspicat, în absența propriei ideologii sindicalismul s-a blocat. Iar modelul polonez a marcat de asemenea influență și dinamica mișcării sindicale din alte state est europene. Pe de altă parte, modelul Walesa – intrarea liderilor sindicali în politică – a contribuit la rândul său la limitarea influenței sindicale.

În acest context general sindicatele din România nu aveau cum să se impună ca parteneri puternici ai guvernelor sau patronatelor. Nu doar că sindicatele românești au fost surprinse de criză, dar nici la trei ani de la declanșarea acesteia nu par să poată reacționa. Blocajul lor ideologic, la care se adaugă diviziunea mișcării sindicale și neînțelegerile dintre liderii celor cinci mari centrale sindicale românești – CNSLR-Frăția, cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian – dar și serioasele probleme de organizare la nivelul teritorial, a împiedicat formularea unei alterative sindicale credibile. Iar rolul de facilitatori ai privatizării multor întreprinderi românești din a doua parte a ultimului deceniu al secolului trecut și până spre mijlocul primului deceniu al acestui secol – pe baza căruia au și negociat un Cod al Muncii favorabil angajaților – a făcut în multe cazuri să fie adusă în discuție apariția „sindicatele galbene”, care apără mai mult interesele patronilor decât ale angajaților.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2011

5 comentarii

  1. TANO
    13.1.2011, 6:49 pm

    domnule, sindicatele se distrung singure datorita conducerii mafioate din frunte.sindicatele se distrung deoarece danseaza la cheremul opozitiei actuale si a personaje de gen vantu, voiculescu sau patriciu. nu va considerati victime, cand va sinucideti singure

  2. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 10:58 am

    Contracurent: In apararea sindicalismului
    Publicat în 15 ianuarie 2011 de Sorin Dumitrascu
    Daca nu pro, macar anti-contra

    Vasile Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se sting sindicatele. Toti analisti si jurnalisti de marca. Ai zice ca, fara discutie, asistam la o apocalipsa sindicala.

    George Butunoiu considera ca Read more… http://fsanp.ro/index.php/2011/01/contracurent-in-apararea-sindicalismului/

  3. Contracurent: In apararea sindicalismului | sindicat | penitenciar | FSANP
    15.1.2011, 11:08 am

    […] Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se […]

  4. Nicolae Fenesan
    15.1.2011, 2:19 pm

    Domnul Pirvulescu nu cred ca are nici o calitate de a face aprecieri la adresa sindicatelor! Pe langa faptul ca a uzurpat inca de la inceputuri dialogul social prin asa zisul rol de reprezentant al societatii civile, prin toate aparitiile in presa, in acest moment, “analistul” bate campii si face propaganda in interesul, am inteles bine, din presa, in favoarea unui partid politic.
    Ca sindicatele sunt in criza este evident.
    Poate ca inertia de dupa 1989 cand, daca scuturai prunii cadeau directorii, azi suntem in pragul unui faliment sindical daca se goleste de continut toata legislatia muncii, si sindicatele vor fi puse la colt!
    Sau poate, dimpotriva, vremea buna este urmata de furtuni si vijelii…

  5. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 2:48 pm

    Nu cunosc activitatea domnului Parvulescu si pozitita domniei sale mi s-a parut cea mai echilibratata. Ceilalti analisti insa mi s-au parut mult mai in afara problemei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult