fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Sindicatele încotro?

de Cristian Pîrvulescu 13.1.2011

Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților occidentale – europeană, dar și nord americană – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea fără a lua în calcul impactul mișcării sindicale. și invers, reculul lent al democrației din ultimele decenii, vizibil prin creșterea exponențială a inegalităților sociale și economice, dar și a extremismului politic, a fost dublată de scăderea treptată a influenței sindicale. Programul neoliberal, pus în practică în anii ’80 ai secolului trecut de Ronald Reagan și Margaret Thatcher a vizat direct distrugerea influenței sindicatelor, privite ca principala barieră în cale dezvoltării pieței libere. Ori, cam același pare a fi și programul președintelui Băsescu și al guvernului instalat de acesta după alegerile prezidențiale din 2009. Însă, departe de a elibera „piața”, încercarea de demantelare a mișcării sindicale complică situația socială și adâncește criza de încredere în democrație. Iar depresiunea economică actuală, produsă chiar de politicile neoliberale și antietatiste devenite dogme odată cu căderea comunismului, nu poate fi depășită, în orice caz nu democratic, fără un compromis social cât mai larg cu putință.

Dezvoltarea mișcării sindicale ca o contrapondere a capitalismului sălbatec apărut odată cu prima revoluție industrială a fost un element central al democratizării societăților occidentale. Parlamentarismul clasic al secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea nu era, și nu își propunea, să fie democratic. Fiind rezultatul instituțional al compromisului social și politic între „vechea” elită aristocratică și „noua” elită burgheză parlamentarismul clasic urmărea să asigure regulile accesului la resurse doar pentru aceste două categorii. Și tocmai datorită votului său censitar și a reprezentării politice doar a elitelor economice parlamentarismul clasic nu era popular. Abia votul universal și participarea politică a unor categorii din ce în ce mai numeroase în politică a modificat natura parlamentarismului, Dar, imaginea parlamentului nu a mai putut fi îmbunătățită în mod semnificativ. Cu toate variațiile încrederii, parlamentele nu au fost nici în cele mai bune momente ale secolului trecut, în perioada de după cel de-al doilea război modal, instituții foarte populare, pe câtă vreme sindicate au fost, dar încetul cu încetul încrederea în ele s-a diminuat. Cu toate acestea, așa cum o dovedesc și sondajele de opinie din România, percepția sindicatelor este mai bună decât a partidelor sau instituțiilor politice. La noi, aproximativ 35% dintre respondenți anchetelor sociologice își manifestă încrederea în sindicate față de doar 10% pentru parlament sau guvern, 18% pentru președinte și sub 10% pentru partide.

În general – cu excepția Poloniei, și aceasta datorită rolului sindicatului Solidaritatea în căderea comunismului – sindicatele est europene s-au adaptat greu postcomunismului. Și, ca și în cazul partidelor din această zonă, principala problemă pare să fi fost de natură ideologică. Modelul sindicalismului englezesc, dezideologizat după anii ’80 în urma pierderii confruntărilor sindicale, împiedicat formarea unor mișcări sindicale puternice. Chiar în Polonia Solidarității, catolicismul a fost un surogat al ideologiilor sindicale și a împiedicat mișcarea sindicală să își urmărească obiectivele. Cu toate că biserica catolică, spre deosibire de cea ortodoxă, are o doctrină socială și își manifestă rezervele față de capitalism destul de răspicat, în absența propriei ideologii sindicalismul s-a blocat. Iar modelul polonez a marcat de asemenea influență și dinamica mișcării sindicale din alte state est europene. Pe de altă parte, modelul Walesa – intrarea liderilor sindicali în politică – a contribuit la rândul său la limitarea influenței sindicale.

În acest context general sindicatele din România nu aveau cum să se impună ca parteneri puternici ai guvernelor sau patronatelor. Nu doar că sindicatele românești au fost surprinse de criză, dar nici la trei ani de la declanșarea acesteia nu par să poată reacționa. Blocajul lor ideologic, la care se adaugă diviziunea mișcării sindicale și neînțelegerile dintre liderii celor cinci mari centrale sindicale românești – CNSLR-Frăția, cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian – dar și serioasele probleme de organizare la nivelul teritorial, a împiedicat formularea unei alterative sindicale credibile. Iar rolul de facilitatori ai privatizării multor întreprinderi românești din a doua parte a ultimului deceniu al secolului trecut și până spre mijlocul primului deceniu al acestui secol – pe baza căruia au și negociat un Cod al Muncii favorabil angajaților – a făcut în multe cazuri să fie adusă în discuție apariția „sindicatele galbene”, care apără mai mult interesele patronilor decât ale angajaților.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2011

5 comentarii

  1. TANO
    13.1.2011, 6:49 pm

    domnule, sindicatele se distrung singure datorita conducerii mafioate din frunte.sindicatele se distrung deoarece danseaza la cheremul opozitiei actuale si a personaje de gen vantu, voiculescu sau patriciu. nu va considerati victime, cand va sinucideti singure

  2. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 10:58 am

    Contracurent: In apararea sindicalismului
    Publicat în 15 ianuarie 2011 de Sorin Dumitrascu
    Daca nu pro, macar anti-contra

    Vasile Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se sting sindicatele. Toti analisti si jurnalisti de marca. Ai zice ca, fara discutie, asistam la o apocalipsa sindicala.

    George Butunoiu considera ca Read more… http://fsanp.ro/index.php/2011/01/contracurent-in-apararea-sindicalismului/

  3. Contracurent: In apararea sindicalismului | sindicat | penitenciar | FSANP
    15.1.2011, 11:08 am

    […] Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se […]

  4. Nicolae Fenesan
    15.1.2011, 2:19 pm

    Domnul Pirvulescu nu cred ca are nici o calitate de a face aprecieri la adresa sindicatelor! Pe langa faptul ca a uzurpat inca de la inceputuri dialogul social prin asa zisul rol de reprezentant al societatii civile, prin toate aparitiile in presa, in acest moment, “analistul” bate campii si face propaganda in interesul, am inteles bine, din presa, in favoarea unui partid politic.
    Ca sindicatele sunt in criza este evident.
    Poate ca inertia de dupa 1989 cand, daca scuturai prunii cadeau directorii, azi suntem in pragul unui faliment sindical daca se goleste de continut toata legislatia muncii, si sindicatele vor fi puse la colt!
    Sau poate, dimpotriva, vremea buna este urmata de furtuni si vijelii…

  5. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 2:48 pm

    Nu cunosc activitatea domnului Parvulescu si pozitita domniei sale mi s-a parut cea mai echilibratata. Ceilalti analisti insa mi s-au parut mult mai in afara problemei.

Lăsați un comentariu


Europa

Cum pregătește Viktor Orban partidul Fidesz pentru opoziție: a păstra puterea chiar când ai pierdut alegerile

Razvan Diaconu

Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și… Mai mult

Europa

Universitatea Harvard le cere studenților să vină vaccinați anti-Covid, la toamnă 

Iulian Soare

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în… Mai mult

Stiri

Concursul pentru conducerea caselor județene de sănătate – 24 de concurenți ocupă deja interimar funcția

Vladimir Ionescu

Un număr de 60 de candidați au susținut joi, la Spitalul Universitar de Urgență din București, proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director… Mai mult

Europa

Insula Jersey amenințată de blocada pescarilor francezi nemulțumiți de reglementările post-Brexit

Iulian Soare

Două nave de patrulare au fost trimise de guvernul Marii Britanii în apropierea insulei Jersey situată în Canalul Mânecii, acolo unde unde s-au adunat 80… Mai mult

Europa

Vizită a lui Blinken la Kiev – SUA își reafirmă sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Iulian Soare

Secretarul american de stat Antony Blinken reafirmă sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul țării şi… Mai mult

Europa

Summit G7 – Chinei i se cere să respecte drepturile omului. Beijing denunță un ”amestec grosolan” în treburile interne

Razvan Diaconu

Miniştrii de Externe ai Celor Şapte – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – îndeamnă Beijingul, într-un comunciat comun, în urma… Mai mult

Stiri

Racheta reutilizabilă Starship a lui Elon Musk, prima aterizare reușită

Adrian N Ionescu

SpaceX a înregistrat prima aterizare de succes al prototipului rachetei reutilizabile Starship, după ce alte patru testări anterioare s-au soldat cu explozii. Succesul marchează o… Mai mult