Siegfried Mureșan – interviu: România trebuie să-și apere interesele în UE, dar și să înțeleagă încotro merg lucrurile

Dincolo de clișeizarea ei, sintagma ”tranziția către economia verde” suscită puncte de vedere diferite în sânul familiilor politice europene. E vorba de ritmul acestei tranziții, de costurile ei, de cine plătește aceste costuri și, mai ales, de impactul tuturor acestor lucruri pe economii și societăți.

Discuția cu Siegfried Mureșan – Președinte al Grupului de lucru pentru buget și politici structurale al grupului PPE din Parlamentul European și co-raportor al Parlamentului European privind Facilitatea de Reziliență și Redresare a Uniunii Europene – încearcă să lămurească poziția familiei politice popular-europene față de tranziție.

Interviul integral – în playerul video. Mai jos, un transcript al principalele declarații ale lui Siegfried Mureșan:

• Pe termen lung, obiectivul este ca până în anul 2050 să fim neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, adică să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât poate natura capta pe căi naturale și decât putem stoca.
  
  Există în Parlamentul European colegi, oameni politici care spun următorul lucru: dacă industria europeană nu se adaptează în cadrul acestui proces, ea va trebui să moară. Eu, familia mea politică, Partidul Popular European, spunem următorul lucru: da, vrem reducerea poluării, vrem combaterea schimbărilor de climă, dar vrem două lucruri: 1 – vrem să facem acest lucru împreună cu industria, împreună cu sectorul privat, nu împotriva industriei, și 2 – vrem ca nicio categorie de populație să nu rămână în urmă sau să fie afectată.

• Da, dorim această tranziție, însă știm un lucru: pentru atingerea obiectivelor sunt necesare investiții de aproximativ 400-450 de miliarde de euro pe an la nivelul întregii Uniuni Europene.

• S-a înființat un mecanism pentru o tranziție justă, printr-un fond special destinat, din care România este unul dintre principalii beneficiari. Vom primi aproape două miliarde de euro pentru regiunile cele mai afectate – șase județe din România: Hunedoara, Dolj, Gorj, Prahova, Mureș și Galați. Sunt județele în care a existat minerit intensiv și județe în care au existat marii poluatori.

• Tranziția spre o economie verde trebuie să țină cont de specificul local, de realitatea din fiecare țară, trebuie să țină cont de nivelul de dezvoltare economică, trebuie să țină cont care sunt categoriile populației, sectoarele din economie, din industrie care vor trebui să facă o ajustare mai mare, semnificativă, cu costuri eventual mai mari, și acestea să fie ajutate.
  
  Uniunea Europeană reprezintă mai puțin de 10% din populația la nivel mondial. Din punct de vedere al ponderii economice, al puterii economice, reprezentăm mai mult, dar nu vom salva planeta dacă doar noi vom reduce poluarea, vom reduce emisiile de dioxid de carbon.pentru a reuși într-adevăr combaterea schimbărilor de climă, e nevoie de o înțelegere între toate blocurile economice ale lumii. Marii poluatori ai lumii sunt Statele Unite, China și India. Pentru ca în discuțiile, în negocierile cu China, cu India, cu Rusia să putem să îi convingem și pe ei să participe la această tranziție, e clar că e nevoie de un consens între Statele Unite și Uniunea Europeană.

• În România este foarte clar că, dacă vom face tranziția dinspre producerea energiei electrice din cărbune, nu putem realiza și tranziția dinspre gaz în același timp. Avem nevoie să putem folosi în continuare gazul ca sursă de energie de tranziție pentru următoarele decenii, până în orizontul anului 2050.

• În momentul de față, statele care doresc folosirea gazului reprezintă o minoritate, dar o minoritate semnificativă, și nu cred că putem fi ignorați. De asemenea, energia nucleară este o energie care contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a gazelor de seră. Și, de altfel, mixul energetic este o decizie care se ia la nivel național, nu la nivelul Uniunii Europene.

• Este de la sine înțeles faptul că noi înșine va trebui să facem două lucruri: 1 – să obținem sprijin de la nivel european pentru a putea investi în continuare în gaz, și inclusiv fonduri europene – repet, angajându-ne că folosim cele mai noi, cele mai moderne tehnologii –, și 2 – să continuăm investițiile în energia nucleară.

• Acum trebuie să ne apărăm interesele, trebuie să ne asigurăm că nicio decizie ce se ia la nivel european nu contravine intereselor României, dar trebuie să și fim conștienți de direcția în care se merge.

• Obiectivul nostru trebuie să fie acela ca și state din afara Uniunii Europene să reducă emisiile de dioxid de carbon, să investească în noi tehnologii, să producă cu mai puține emisii. De aceea există o idee în momentul de față, și anume de a taxa la intrarea în Uniunea Europeană, de a taxa la frontiera externă a Uniunii Europene produsele importate pe baza emisiilor de dioxid de carbon ce au rezultat de pe urma producerii lor. Adică degeaba noi producem curat aici, cu costuri mai mari, dacă în state din afara Uniunii Europene se produce murdar, cu costuri mici.

• Dacă orice categorie de populație simte că tranziția spre o economie verde n-o ajută, îi creează costuri suplimentare, și mai ales dacă simte că aceste costuri sunt consecința unor decizii luate la nivel european, atunci acele categorii de persoane vor deveni o pradă ușoară pentru politicieni populiști, extremiști, eurosceptici, antieuropeni. De aceea, este foarte important ca persoanele vulnerabile să fie ajutate în această tranziție spre o economie verde.

• Vom crea un fond social pentru climă de 75 de miliarde de euro tocmai pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și sectoarele economiei care vor trebui să se ajusteze în această tranziție spre o economie verde.  României îi sunt alocate 6,6 miliarde de euro: 2,2 miliarde în perioada 2025-2027 și după aceea 4,4 miliarde în perioada 2028-2032.

• Există și proiecte pozitive de la nivelul Uniunii Europene: folosim 3 miliarde de euro pentru investiții în împăduriri, folosim fonduri europene pentru renovări de clădiri, deci există totuși multe măsuri de sprijin de la nivel european.

• Peste 60% dintre copiii care merg astăzi în clasa întâi voi ieși la pensie din categorii de meserii care astăzi nici măcar nu există. Multe meserii pe care le cunoaștem astăzi vor dispărea complet în următoarele decenii, vor apărea multe meserii noi, pe care nici nu ni le imaginăm, și multe dintre meseriile existente se vor transforma profund. De aceea este atât important ca infrastructura școlară să fie adaptată noilor cerințe, copiii să învețe în primul rând aptitudini, conștienți fiind că nu vor ieși la pensie peste 50 de ani din meseria pe care o vor începe peste 10 ani de zile

• Nu e niciun secret că eu sunt de părere că România trebuie să fie condusă de un guvern stabil, cu apetit de reformă. Noi înșine avem nevoie de modernizare în anii următori. Multe dintre procesele de modernizare pot avea loc în sectorul privat, dar de altele statul este răspunzător: modernizarea sistemului de învățământ – am văzut necesarul în ultimii doi ani –, modernizarea sistemului medical.

• Eu am crezut la începutul anului 2021 că coaliția formată între PNL, USR și UDMR este cea mai bună coaliție ce poate exista în România în momentul de față și este singura coaliție ce poate garanta reforme. Cred în continuare același lucru. Știu un lucru foarte clar: în 31 de ani, PSD a dovedit că este o frână în calea reformelor, o frână în calea reformării tuturor marilor sisteme în România: administrație publică, administrație teritorială, justiție, învățământ, educație. Peste tot PSD a fost o frână în calea reformării și nu am văzut până acum să se schimbe acest acest lucru.

•