Drumul european spre redresarea economică a Greciei se apropie spre un final fericit. Dar este economia greacă pregătită să fie pe propriile picioare?
După opt ani foarte lungi cât au trecut de când criza financiară a dus la falimentul Greciei, Consiliul miniștrilor de finanțe din zona euro – Eurogroup a anunțat vineri că Grecia a încheiat cu succes Mecanismul European de Stabilitate (ESM) și poate să renunțe definitiv la programul de asistență financiară.
Această știre pozitivă este rezultatul reformelor fiscale și structurale care au fost implementate în ultimii ani de Grecia cu sprijinul partenerilor internaționali. Cu toate acestea, Eurogroupul a subliniat necesitatea continuării acestor reforme în viitor, care oferă baza pentru o creștere durabilă, o reducere a șomajului și crearea de noi locuri de muncă. Numai printr-o continuitate a acestor măsuri se poate garanta un viitor durabil și prosper pentru Grecia pe termen lung.
În ansamblu, economia greacă se redresează. Prognozele Comisiei Europene indică o creștere de 2,5% a produsului intern brut al Greciei pentru 2018 și 2019. Acest lucru se datorează în mare parte sprijinului Uniunii Europene și al Fondului Monetar Internațional în toți acești ani. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem și meritul Greciei care a înțeles, în cele din urmă, că numai prin punerea în aplicare a reformelor recomandate de partenerii europeni va reuși să-și restabilească economia și să-și recâștige suveranitatea economică. Rămâne de văzut dacă guvernul elen este gata să continue singur cu reformele economice sau va avea nevoie de un sprijin internațional suplimentar.
De ce a ajuns Grecia aici?
În octombrie 2009, ca urmare a crizei financiare globale, Grecia a anunțat că a subevaluat cifrele privind deficitul bugetar timp de ani de zile. Astfel, în primăvara anului 2010, țara a ajuns aproape de faliment, riscând declanșarea unei noi crize financiare în zona euro. În aprilie 2010, în fața unor dezechilibre masive atât externe cât și interne, care au dus la pierderea accesului pe piața internațională, Grecia a solicitat asistență financiară de la partenerii săi europeni și internaționali.
Peste 300 de miliarde de euro de la partenerii internaționali
Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană au demarat atunci primul program de ajustare economică pentru Grecia, care a prevăzut o asistență financiară de 80 de miliarde de euro de la statele membre ale zonei euro, la care s-au adăugat alte 30 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional. Toate aceste alocări financiare au venit cu mai multe condiții. Greciei i-a fost cerut să implementeze o serie de reforme, cum ar fi reduceri bugetare, majorări de impozite, eficientizarea cheltuielilor guvernamentale și stoparea evaziunii fiscale.
Din cauza progresului limitat în ceea ce privește abordarea dezechilibrelor și implementarea reformelor, în martie 2012, Grecia a semnat al doilea program de ajustare economică. Acest program prevedea alocarea a încă 130 de miliarde de euro de la partenerii europeni și internaționali. Noul ajutor financiar a fost acordat cu condiția ca Grecia să ia măsuri pentru restructurarea datoriilor din sectorul privat.
Realitatea economică a arătat că primele două programe de asistență nu au fost suficiente, așa că Grecia a semnat, în 19 august 2015, al treilea program de ajustare economică cu partenerii internaționali, pe o perioadă de 3 ani, până la 20 august 2018. În baza acestui program, Uniunea Europeană a aprobat o nouă asistență financiară de 86 de miliarde de euro, prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, banii urmând a fi alocați în mai multe tranșe, în funcție de rezultatele reformelor economice ale Greciei. Scopul programului a fost acela ca Grecia să-și recâștige accesul la împrumuturile de pe piețele internaționale cu rate mai performante ale dobânzii. Pentru aceasta, Grecia a trebuit să implementeze reforme privind creșterea sustenabilității fiscale, asigurarea stabilității financiare, creșterea competitivității și a investițiilor, precum și o administrație publică mai eficientă.
Ce a făcut Grecia în tot acest timp
Evoluțiile economice din acești ani au fost deosebit de dure pentru cetățenii greci. Oamenii de rând au trebuit să suporte costurile anilor întregi de măsuri greșite ale guvernelor Greciei.
Chiar și după declanșarea crizei economice, Grecia a respins inițial necesitatea de a implementa anumite reforme impuse de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI). Guvernul grec a înțeles cu greu că va reuși să-și recâștige suveranitatea și, astfel, să poată lua decizii din nou pe cont propriu, doar prin implementarea reformelor necesare pentru redresarea economică a țării. Așadar, reformele reale au început cu întârziere, de abia la doi ani de la declanșarea crizei, când la putere a ajuns un guvern de centru-dreapta condus de prim-ministrul Antonis Samaras. În plus, situația economică precară a generat turbulențe considerabile și instabilitate politică care au dus la apariția partidelor extremiste. Noile formațiuni au obținut voturi prin sloganuri populiste, profitând de greutățile peste care cetățenii greci au trebuit să le treacă la acea vreme. În cele din urmă, gvernul de centru-dreapta condus de Antonis Samaras a fost înlocuit de guvernul de extremă stânga condus de Alexis Tispras. Discursul antieuropean al noului prim-ministru al Greciei împreună cu măsurile populiste ale noului guvern de la Atena au pus în pericol reformele structurale derulate de Grecia în perioada 2012 – 2014. Consecința a fost că, după o sensibilă creștere economică în 2014, (+0,4%), Grecia a revenit, în 2015, la scădere a PIB (-0,2%).
După lungi negocieri cu partenerii europeni, chiar și noul guvern populist al Greciei a înțeles în cele din urmă că nu poate ieși din criza economică dacă nu revine la aplicarea reformelor economice, concomitent cu sprijinul financiar din partea partenerilor internaționali. Astfel, după implementarea reformelor structurale esențiale în domenii precum administrația fiscală, mediul de afaceri, energie, privatizare și administrație publică, economia țării a devenit mai solidă. De atunci, obiectivele fiscale au început să fie îndeplinite, fiind corectate dezechilibrele economice majore.
Produsul intern brut real al Greciei a evoluat de la -8,9% în 2011, la 1.6% în 2017 și se prognozează să atingă valoarea de 2.5% în 2018 și 2019. Balanța publică s-a îmbunătățit de la -10,1% în 2011, la -1% în 2017 și este de așteptat să atingă un excedent de 0,9% și 0,8% în 2018, respectiv 2019. Inflația crește încet peste 1%. Șomajul va continua să scadă până la 18,7%, în 2019, după ce ajunsese la un nivel record de 27,%% în 2013. Datoria publică rămâne la niveluri îngrijorător de ridicate, mai exact 179% din PIB, dar se estimează că va scădea la 170% din PIB în 2019.
Ce urmează
Autoritățile elene au finalizat recent o strategie globală de creștere care vizează consolidarea potențialului de creștere pe termen lung a economiei țării. În plus, a fost semnat un „plan de cooperare și sprijin” între Grecia și Comisia Europeană, care va continua să ofere asistență tehnică pentru a sprijini implementarea reformelor în următorii ani. Grecia se angajează să mențină un excedent primar de 3,5% din PIB până în 2022 și să continue să se asigure că angajamentele sale fiscale sunt conforme cu cadrul fiscal al UE.
Urmează ca organele de conducere ale Mecanismului European de Stabilitate să aprobe și plata celei de a cincea și ultime tranșe a programului ESM de 15 miliarde de euro. Grecia va părăsi programul în august 2018 cu un tampon de numerar considerabil de 24,1 miliarde de euro, care acoperă nevoile financiare suverane timp de 22 de luni, ceea ce reprezintă o protecție semnificativă împotriva riscurilor.
Nivelul datoriei publice va trebui să rămână pe o pantă descendentă pentru a asigura sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Astfel, Eurogrupul a convenit asupra unui pachet de reducere a datoriilor. Acestea includ o prelungire de 10 ani pentru împrumuturi și o amânare a dobânzii și a amortizării pe o perioadă tot de 10 ani, pentru ca Grecia să se întoarcă la finanțarea pieței și emiterea de obligațiuni.
FMI a confirmat implicarea sa continuă în Grecia în cadrul de supraveghere post-program alături de instituțiile europene.
Nu va exista un program de monitorizare în Grecia.
Perspective
Guvernul Greciei trebuie să continue să lucreze la punctele slabe ale economiei. După cum am arătat mai devreme, datoria publică este încă la niveluri foarte ridicate, aproximativ 170% din PIB. Grecia trebuie să-și continue eforturile masive făcute până în prezent pentru a încuraja un climat investițional pozitiv. Acest lucru va fi esențial pentru a readuce economia țării pe un făgaș normal, după 8 ani de asistență financiară, cu creștere economică durabilă și acces pe piețe.
Uniunea Europeană are acum și alte priorități: revenirea la o creștere economică durabilă, provocările în materie de securitate și inovare, negocierile privind noul buget post-2020. Grecia trebuie să țină pasul cu vremurile și să se descurce pe propriile sale picioare.
Urmărește-ne pe Google News
