Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Siegfried Mureșan / Care vor fi prioritățile viitorului Parlament European

de Siegfried Muresan , 20.5.2019

Adoptarea viitorului Buget multianual al Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile Parlamentului European după alegerile din 26 mai.

Alegerile europarlamentare din 26 mai reprezintă un moment de cotitură în istoria Uniunii Europene. Cetățenii europeni vor avea de ales între politicienii proeuropeni care vor o Uniune Europeană mai puternică, mai unită și care lucrează în folosul lor sau să meargă pe mâna politicienilor celor care ne spun că „suveranismul” și euroscepticismul populist sunt soluțiile la problemele oamenilor.

Eu sunt convins că atât cetățenii români, cât și ceilalți cetățeni europeni vor alege să întărească Uniunea Europeană, pentru ca aceasta să contribuie și mai mult la prosperitatea și securitatea cetățenilor europeni.

Este foarte important ca România să trimită în Parlamentul European oameni capabili care să înceapă să lucreze încă din prima a zi a mandatului pentru cei care i-au votat. Asta pentru că există o serie de priorități care se vor afla pe agenda Parlamentului încă din prima zi a viitorului legislativ european. Aceste priorități vor defini modul în care Uniunea Europeană va funcționa în timpul următoarei legislaturi, dar și după.

Bugetul UE post-2020, prioritate încă din primele zile de mandat

Negocierea și adoptarea viitorului Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 va fi cu siguranță capul de afiș al agendei Parlamentului European încă din primele zile de mandat. Asta deoarece bugetul european este unealta prin care se implementează obiectivele politice ale Uniunii Europene. Vrem o Uniune Europeană puternică din punct de vedere economic, sigură și influentă la nivel global? Atunci este nevoie de un buget european pe măsură.

Parlamentul European va fi chemat să negocieze cu Consiliul Uniunii Europene viitorul buget încă din primele zile de mandat, după alegerile din 26 mai. Prioritățile Parlamentului European și ale noastre, ale europarlamentarilor PNL, sunt clare: menținerea alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună cel puțin la nivelul din perioada 2014 – 2020, triplarea bugetului pentru programul de burse „Erasmus”, dublarea bugetului pentru cercetare și inovare.

România este beneficiar net al bugetului european. De la momentul aderării la UE, în ianuarie 2007, și până în prezent, am primit de la bugetul UE cu 35 miliarde de euro mai multe fonduri europene decât am contribuit la acest buget (52,5 miliarde de euro, fonduri primite de la Bugetul UE, față de 17,6 miliarde de euro, fonduri alocate la Bugetul UE). Iar acest lucru s-a realizat în contextul  unei rate de absorbție scăzute sau al problemelor în implementarea proiectelor europene. Beneficiul total net al țării noastre la acest moment putea fi cu câteva miliarde de euro mai mare dacă guvernele României pregăteau mai bine procesul de absorbție a fondurilor europene. Chiar și așa, cele 52 de miliarde de euro investite au contribuit decisiv la nivelul de trai din România.

Fondurile europene atrase de România în primul deceniu de la aderare au avut ca impact majorarea Produsului Intern Brut (PIB) cu 13,6% şi au generat o creștere de aproximativ 30% (cumulat 2008 – 2016), a salariului mediu al românilor.

Obiectivul nostru, al europarlamentarilor Partidului Național Liberal, va fi să negociem alocări de fonduri europene pentru România cel puțin egale cu cele din prezent. În plus, vom negocia simplificarea regulilor de absorbție a fondurilor europene. Vrem ca toți românii cu idei bune de afaceri să poată accesa fonduri europene ușor, fără birocrația de acum.

Uniunea Economică și Monetară

O altă prioritate a viitorului Parlament European va fi aprofundarea Uniunii Economice și Monetare și întărirea acesteia. Criza financiară a scos la iveală o serie de slăbiciuni ale economiei europene. De atunci s-au făcut pași importanți prin consolidarea sistemului bancar european și întărirea guvernanței economice.

Există însă în continuare o serie de instrumente care vor trebui aprobate pentru a definitiva Uniunea Economică și Monetară. Două dintre acestea sunt Fondul Monetar European și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor.

Înființarea Fondului Monetar European (FME) a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare.

Eu am fost raportor din partea Grupului PPE pentru Fondul Monetar European și am reușit să impun în negocieri participarea statelor din afara zonei euro la acest mecanism, adică și a României. Este o primă victorie deosebită de importantă fiindcă, dacă nu introduceam această prevedere pe agenda negocierilor, era mult mai greu ca România să devină ulterior parte a FME.

Pe lângă Fondul Monetar European se va discuta și despre Funcția Europeană de Stabilizare a Investițiilor (FESI). Această funcție ar sprijini financiar statele membre în cazul șocurilor din zona euro și ar contribui cu împrumuturi rambursabile pentru a menține investițiile la nivelul dinaintea crizei și pentru a preveni riscul unor efecte negative asupra altor state membre.

Adevărata miză pentru România este influențarea procesului legislativ, astfel încât și statele care nu sunt în zona euro să poată participa – cu drepturi și obligații – la aceste mecanisme, în special în contextul în care țara noastră trebuie să adopte moneda euro. Astfel, România va fi mult mai pregătită când va adopta moneda unică și mult mai protejată de eventuale crize.

Securitatea

O a treia temă majoră care se va afla pe agenda următorului Parlament European va fi securitatea Uniunii. Amenințările teroriste, migrația ilegală, atacurile cibernetice – au devenit teme de interes pentru cetățenii europeni. Uniunea Europeană a făcut eforturi în ultimii ani pentru o mai bună coordonare în domeniu. S-a agreat sporirea numărului de angajați ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) la 10.000 de persoane până în 2027. Se depun eforturi pentru o mai bună coordonare a serviciilor polițienești sau de securitate la nivel european, se investește mai mult în combaterea atacurilor cibernetice, s-a creat un fond pentru apărare la nivel european. Chiar și așa, securitatea la nivel european va rămâne o temă prioritară în viitorul PE.

Stat de drept

O altă temă care îngrijorează din ce în ce mai mult liderii europeni o reprezintă creșterea atacurilor la statul de drept și valorile europene în mai multe state membre. Vedem inclusiv în România cum PSD și Liviu Dragnea modifică legile pentru a slăbi independența justiției și cum atacă statul de drept.

De aceea, propunem și vom susține înființarea unui mecanism european de supraveghere și apărare a statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Eu am obținut deja votul Parlamentului European pentru a aloca 500 de milioane de euro din Bugetul UE post-2020 către acțiuni privind apărarea statului de drept în statele membre. Urmează ca, după alegeri, să intrăm în negocieri cu Consiliul UE pentru ca acești bani să se regăsească în forma finală a Bugetului multianual al UE despre care vorbeam mai devreme.

Tot la acest capitol, PNL susține și înființarea unui centru permanent pentru combaterea știrilor false, a dezinformării și a propagandei, adică așa-numitul fenomen „fake news”. Fiindcă adversarii Uniunii Europene se folosesc din ce în ce mai des de „fake news” pentru a ataca valorile democrației europene.

De asemenea, se discută tot mai mult corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. De altfel, Parlamentul European a adoptat deja, în mod formal, în 4 aprilie, susținerea pentru acest mecanism de corelare și disponibilitatea de a intra în negocieri cu Consiliul de UE pentru finalizarea acestui dosar.

Mecanismul prevede ca, în cazul încălcării statului de drept de către guvernanți, fondurile europene să fie suspendate, fără, însă, ca beneficiarii finali ai fondurilor să fie afectați. Lucrările la proiectele de finanțare europeană vor continua, beneficiarii își vor primi banii, dar proiectele vor fi finanțate de la bugetul de stat, și nu din bugetul UE, până când Guvernul va reveni la respectarea statului de drept.

Acest lucru este foarte important deoarece mecanismul trebuie să sperie guvernele care vor să încalce statul de drept, ci nu să afecteze beneficiarii de fonduri europene. Scopul acestui mecanism este apărarea statului de drept, nu tăierea fondurilor europene. Noi, europarlamentarii PNL, am votat acel regulament pentru că noi nu ne temem de astfel de măsuri. De astfel de măsuri se tem doar cei care au de gând să atace statul de drept și justiția. PNL va proteja statul de drept și justiția. În plus, PNL s-a asigurat că, indiferent dacă se suspendă fondurile, beneficiarii finali nu vor fi afectați.

România, în primul rând

Obiectivul europarlamentarilor PNL când vorbim despre prioritățile viitorului Parlament European este unul clar: România sa fie în primul rând, alături de toate statele membre care vor o mai mare integrare europeană. Numai așa ne putem asigura că deciziile privind viitorul Uniunii Europene cuprind și viziunea țării noastre. România trebuie să fie parte a tuturor deciziilor care întăresc Uniunea Europeană. Fiindcă o Uniune puternică înseamnă și o Românie puternică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult