Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Siegfried Mureșan / Care vor fi prioritățile viitorului Parlament European

de Siegfried Muresan , 20.5.2019

Adoptarea viitorului Buget multianual al Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile Parlamentului European după alegerile din 26 mai.

Alegerile europarlamentare din 26 mai reprezintă un moment de cotitură în istoria Uniunii Europene. Cetățenii europeni vor avea de ales între politicienii proeuropeni care vor o Uniune Europeană mai puternică, mai unită și care lucrează în folosul lor sau să meargă pe mâna politicienilor celor care ne spun că „suveranismul” și euroscepticismul populist sunt soluțiile la problemele oamenilor.

Eu sunt convins că atât cetățenii români, cât și ceilalți cetățeni europeni vor alege să întărească Uniunea Europeană, pentru ca aceasta să contribuie și mai mult la prosperitatea și securitatea cetățenilor europeni.

Este foarte important ca România să trimită în Parlamentul European oameni capabili care să înceapă să lucreze încă din prima a zi a mandatului pentru cei care i-au votat. Asta pentru că există o serie de priorități care se vor afla pe agenda Parlamentului încă din prima zi a viitorului legislativ european. Aceste priorități vor defini modul în care Uniunea Europeană va funcționa în timpul următoarei legislaturi, dar și după.

Bugetul UE post-2020, prioritate încă din primele zile de mandat

Negocierea și adoptarea viitorului Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 va fi cu siguranță capul de afiș al agendei Parlamentului European încă din primele zile de mandat. Asta deoarece bugetul european este unealta prin care se implementează obiectivele politice ale Uniunii Europene. Vrem o Uniune Europeană puternică din punct de vedere economic, sigură și influentă la nivel global? Atunci este nevoie de un buget european pe măsură.

Parlamentul European va fi chemat să negocieze cu Consiliul Uniunii Europene viitorul buget încă din primele zile de mandat, după alegerile din 26 mai. Prioritățile Parlamentului European și ale noastre, ale europarlamentarilor PNL, sunt clare: menținerea alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună cel puțin la nivelul din perioada 2014 – 2020, triplarea bugetului pentru programul de burse „Erasmus”, dublarea bugetului pentru cercetare și inovare.

România este beneficiar net al bugetului european. De la momentul aderării la UE, în ianuarie 2007, și până în prezent, am primit de la bugetul UE cu 35 miliarde de euro mai multe fonduri europene decât am contribuit la acest buget (52,5 miliarde de euro, fonduri primite de la Bugetul UE, față de 17,6 miliarde de euro, fonduri alocate la Bugetul UE). Iar acest lucru s-a realizat în contextul  unei rate de absorbție scăzute sau al problemelor în implementarea proiectelor europene. Beneficiul total net al țării noastre la acest moment putea fi cu câteva miliarde de euro mai mare dacă guvernele României pregăteau mai bine procesul de absorbție a fondurilor europene. Chiar și așa, cele 52 de miliarde de euro investite au contribuit decisiv la nivelul de trai din România.

Fondurile europene atrase de România în primul deceniu de la aderare au avut ca impact majorarea Produsului Intern Brut (PIB) cu 13,6% şi au generat o creștere de aproximativ 30% (cumulat 2008 – 2016), a salariului mediu al românilor.

Obiectivul nostru, al europarlamentarilor Partidului Național Liberal, va fi să negociem alocări de fonduri europene pentru România cel puțin egale cu cele din prezent. În plus, vom negocia simplificarea regulilor de absorbție a fondurilor europene. Vrem ca toți românii cu idei bune de afaceri să poată accesa fonduri europene ușor, fără birocrația de acum.

Uniunea Economică și Monetară

O altă prioritate a viitorului Parlament European va fi aprofundarea Uniunii Economice și Monetare și întărirea acesteia. Criza financiară a scos la iveală o serie de slăbiciuni ale economiei europene. De atunci s-au făcut pași importanți prin consolidarea sistemului bancar european și întărirea guvernanței economice.

Există însă în continuare o serie de instrumente care vor trebui aprobate pentru a definitiva Uniunea Economică și Monetară. Două dintre acestea sunt Fondul Monetar European și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor.

Înființarea Fondului Monetar European (FME) a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare.

Eu am fost raportor din partea Grupului PPE pentru Fondul Monetar European și am reușit să impun în negocieri participarea statelor din afara zonei euro la acest mecanism, adică și a României. Este o primă victorie deosebită de importantă fiindcă, dacă nu introduceam această prevedere pe agenda negocierilor, era mult mai greu ca România să devină ulterior parte a FME.

Pe lângă Fondul Monetar European se va discuta și despre Funcția Europeană de Stabilizare a Investițiilor (FESI). Această funcție ar sprijini financiar statele membre în cazul șocurilor din zona euro și ar contribui cu împrumuturi rambursabile pentru a menține investițiile la nivelul dinaintea crizei și pentru a preveni riscul unor efecte negative asupra altor state membre.

Adevărata miză pentru România este influențarea procesului legislativ, astfel încât și statele care nu sunt în zona euro să poată participa – cu drepturi și obligații – la aceste mecanisme, în special în contextul în care țara noastră trebuie să adopte moneda euro. Astfel, România va fi mult mai pregătită când va adopta moneda unică și mult mai protejată de eventuale crize.

Securitatea

O a treia temă majoră care se va afla pe agenda următorului Parlament European va fi securitatea Uniunii. Amenințările teroriste, migrația ilegală, atacurile cibernetice – au devenit teme de interes pentru cetățenii europeni. Uniunea Europeană a făcut eforturi în ultimii ani pentru o mai bună coordonare în domeniu. S-a agreat sporirea numărului de angajați ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) la 10.000 de persoane până în 2027. Se depun eforturi pentru o mai bună coordonare a serviciilor polițienești sau de securitate la nivel european, se investește mai mult în combaterea atacurilor cibernetice, s-a creat un fond pentru apărare la nivel european. Chiar și așa, securitatea la nivel european va rămâne o temă prioritară în viitorul PE.

Stat de drept

O altă temă care îngrijorează din ce în ce mai mult liderii europeni o reprezintă creșterea atacurilor la statul de drept și valorile europene în mai multe state membre. Vedem inclusiv în România cum PSD și Liviu Dragnea modifică legile pentru a slăbi independența justiției și cum atacă statul de drept.

De aceea, propunem și vom susține înființarea unui mecanism european de supraveghere și apărare a statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Eu am obținut deja votul Parlamentului European pentru a aloca 500 de milioane de euro din Bugetul UE post-2020 către acțiuni privind apărarea statului de drept în statele membre. Urmează ca, după alegeri, să intrăm în negocieri cu Consiliul UE pentru ca acești bani să se regăsească în forma finală a Bugetului multianual al UE despre care vorbeam mai devreme.

Tot la acest capitol, PNL susține și înființarea unui centru permanent pentru combaterea știrilor false, a dezinformării și a propagandei, adică așa-numitul fenomen „fake news”. Fiindcă adversarii Uniunii Europene se folosesc din ce în ce mai des de „fake news” pentru a ataca valorile democrației europene.

De asemenea, se discută tot mai mult corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. De altfel, Parlamentul European a adoptat deja, în mod formal, în 4 aprilie, susținerea pentru acest mecanism de corelare și disponibilitatea de a intra în negocieri cu Consiliul de UE pentru finalizarea acestui dosar.

Mecanismul prevede ca, în cazul încălcării statului de drept de către guvernanți, fondurile europene să fie suspendate, fără, însă, ca beneficiarii finali ai fondurilor să fie afectați. Lucrările la proiectele de finanțare europeană vor continua, beneficiarii își vor primi banii, dar proiectele vor fi finanțate de la bugetul de stat, și nu din bugetul UE, până când Guvernul va reveni la respectarea statului de drept.

Acest lucru este foarte important deoarece mecanismul trebuie să sperie guvernele care vor să încalce statul de drept, ci nu să afecteze beneficiarii de fonduri europene. Scopul acestui mecanism este apărarea statului de drept, nu tăierea fondurilor europene. Noi, europarlamentarii PNL, am votat acel regulament pentru că noi nu ne temem de astfel de măsuri. De astfel de măsuri se tem doar cei care au de gând să atace statul de drept și justiția. PNL va proteja statul de drept și justiția. În plus, PNL s-a asigurat că, indiferent dacă se suspendă fondurile, beneficiarii finali nu vor fi afectați.

România, în primul rând

Obiectivul europarlamentarilor PNL când vorbim despre prioritățile viitorului Parlament European este unul clar: România sa fie în primul rând, alături de toate statele membre care vor o mai mare integrare europeană. Numai așa ne putem asigura că deciziile privind viitorul Uniunii Europene cuprind și viziunea țării noastre. România trebuie să fie parte a tuturor deciziilor care întăresc Uniunea Europeană. Fiindcă o Uniune puternică înseamnă și o Românie puternică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult

Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult

Stiri

EY: Companiile vor plăti pentru necolectarea deșeurilor electrice și electronice

Adrian N Ionescu

Companiile care pun pe piață produse electrice și electronice vor plăti 4 / lei kg de deșeuri de acest tip (20 lei / kg de… Mai mult

Stiri

PSD își înșurubează apropiații în aparatul de stat: Metoda ”concursul pe ultima sută de metri”

Razvan Diaconu

Cu câteva zile înainte de moțiune, dar mai ales după demiterea Guvernului de către Parlament, PSD a pornit o amplă operațiune de salvare a ”armatei”… Mai mult

Stiri

China – la cea mai redusă creștere economică din ultimii 28 de ani

Adrian N Ionescu

China, a doua cea mai mare economie a lumii, China, a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din 1992 încoace, pe fondul intensificării războiului… Mai mult