În ultimele 6 luni, Franța și Germania au venit cu două declarații comune de susținere a unui buget separat al zonei euro. Cele două mari puteri europene cer acest buget pentru a crește competitivitatea și convergența zonei euro. În plus, bugetul ar garanta o mai mare stabilitate economică în condițiile în care țările din zona euro nu pot apela la instrumentele macroeconomice la care apelează țările non-euro când sunt în criză.
Ce se va întâmpla cu România și cu celelalte țări care încă nu au adoptat moneda unică? Este clar că un astfel de buget trebuie să vină și cu un set de măsuri de sprijinire a statelor membre non-euro, dar care și-au asumat în tratate aderarea la zona euro, cum este cazul țării noastre.
Pe de altă parte, discuțiile privind adoptarea unui buget al zonei euro avansează. Așadar, România nu mai poate pierde vremea și trebuie să se asigure că ia măsurile necesare pentru a îndeplini condițiile de aderare la zona euro înainte ca noul buget să devină realitate.
Declarația Meseberg
La 19 iunie 2018, Franța și Germania au publicat Declarația Meseberg, o poziție comună privind proiectul european și posibilele reforme care trebuie întreprinse pe viitor. Lucrarea a abordat subiecte precum securitatea și apărarea, migrația și azilul, competitivitatea și politica economică. Declarația a inclus, de asemenea, o propunere privind stabilirea unui buget pentru zona euro în 2021. Finanțarea ar trebui deja inclusă în negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual (CFM) și ar trebui să includă contribuții din partea statelor membre ale zonei euro, precum și contribuții din veniturile fiscale europene. Un posibil Fond European de Stabilizare a Șomajului ar trebui examinat pentru situațiile de criză majoră, dar fără posibilitatea de transferuri între statele membre. Propuneri concrete ar trebui prezentate la Consiliul European din decembrie 2018.
A doua propunere franco-germană privind bugetul zonei euro
O nouă propunere franco-germană privind modul de elaborare a unui buget pentru zona euro a fost prezentată pe 16 noiembrie. Acest buget ar trebui să promoveze competitivitatea, convergența și stabilizarea în zona euro.
Statele membre eligibile pentru bugetul zonei euro ar trebui să fie țările care au adoptat deja moneda unică. Astfel, spune documentul citat, se poate asigura un nivel mai ridicat de convergență și competitivitate în zona euro. Totodată, se garantează stabilitatea zonei în ansamblu. Acest lucru este necesar deoarece țările euro nu pot apela la instrumentele de politică monetară și de ajustare a cursului de schimb la care apelează țările non-euro atunci când sunt în criză. În plus, cerințele privind coordonarea politicilor economice sunt, de asemenea, mai stricte pentru țările din zona euro. Toate cele 27 de state membre vor avea dreptul de a vota cu privire la propunerea legislativă de stabilire a bugetului pentru zona euro.
Bugetul propus ar face parte din bugetul UE și se va concentra pe stimularea punerii în aplicare a reformelor, în special în domeniul cercetării și dezvoltării, al inovării și al capitalului uman, precum și al investițiilor. Noua propunere privind bugetul zonei euro prevede în mod explicit că nu trebuie să facă parte din politica de coeziune a UE. Așadar, un eventual buget al zonei euro nu va afecta alocările pentru această politică. Este o prevedere foarte importantă pentru România fiindcă prin Politica de Coeziune se finanțează cele mai multe dintre programele europene de investiții în infrastructură și dezvoltare.
De asemenea, fondurile pentru buget ar proveni din veniturile fiscale europene, cum ar fi o taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) sau Instrumentul de realizare a reformelor, parte a Programului de Sprijin pentru Reforme propus de Comisia Europeană. Veniturile ar mai proveni, de asemenea, din contribuțiile regulate ale țărilor din zona euro, care vor fi colectate și transferate către bugetul UE în cadrul unui acord interguvernamental (IGA).
Statele membre trebuie să pregătească în prealabil programe privind modul de executare a bugetului zonei euro. Fondurile vor fi aprobate de Comisia Europeană, dar numai dacă statele membre își vor respecta obligațiile conform Cadrului de Coordonare a Politicilor Economice Europene, incluzând respectarea regulilor fiscale.
Această propunere este un compromis între Franța și Germania. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut planuri mai ambițioase cu privire la un astfel de buget, în timp ce cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost mai precaut când vine vorba despre reformele asupra zonei euro.
Săptămâna trecută, miniștrii de Finanțe ai UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta pe tema aprofundării Uniunii Economice și Monetare. Cei doi miniștri ai Finanțelor din Franța și Germania, Bruno Le Maire și Olaf Scholz, au prezentat propunerea în ședința din 19 noiembrie. Miniștrii de Finanțe vor să discute pe această temă înaintea Summitul zonei euro din decembrie. Se preconizează că Țările de Jos, Slovacia, Irlanda, țările nordice și cele baltice vor critica bugetul zonei euro.
Funcția Europeană de Stabilizare a Investițiilor
Pe lângă proiectul privind crearea unui buget al zonei euro, se discută și despre Funcția Europeană de Stabilizare a Investițiilor (FESI). În prezent lucrez la Raportul Parlamentului privind FESI în calitate de raportor al Grupului PPE, în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
Această funcție ar sprijini financiar statele membre în cazul șocurilor asimetrice din zona euro și ar contribui cu împrumuturi rambursabile pentru a menține investițiile la nivelul dinaintea crizei și pentru a preveni riscul unor efecte negative asupra altor state membre.
Statele membre eligibile pentru acest fond sunt țările din zona euro și țările participante la mecanismul de schimb valutar (ERM II). România nu este, în prezent, nici în zona euro, nici nu participă la ERM II.
Buget al zonei euro până în 2021 – un obiectiv fantezist
Trebuie spus, în primul rând, că nu se așteaptă progrese rapide pe niciuna dintre aceste propuneri. Multe țări sunt extrem de critice față de crearea unui buget al zonei euro. Propunerea franco-germană de a include acest buget în CFM 2021 – 2027 este mai degrabă fantezistă. Negocierile privind CFM vor fi probabil încheiate anul viitor sau, cel mai târziu, în 2020. La nivelul la care sunt discuțiile acum, este greu de crezut că va exista o decizie privind bugetul zonei euro până atunci. Cu toate acestea, discuțiile avansează și, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta, țările vor ajunge la un consens privind acest buget.
Un buget al zonei euro nu trebuie să excludă statele non-euro
Poziția noastră, a Partidului Popular European, este că niciun stat membru nu trebuie lăsat pe dinafară. Nu vom fi de acord cu un buget al zonei euro care va duce la creșterea convergenței doar în interiorul zonei euro. Pe de altă parte, considerăm că, dacă mai multe state vor o mai mare integrare europeană, nu trebuie să fie împiedicate de statele care vor mai puțină integrare.
De aceea, orice discuție privind bugetul zonei euro trebuie să pornească de la faptul că toate statele membre să poată contribui și să poată beneficia de acest buget. Mă refer, deci, și la statele care încă nu sunt membre ale zonei euro, dar și-au asumat în tratate că vor adera atunci când sunt pregătite, cum este și cazul României. De asemenea, discuțiile pe buget trebuie să vină și cu un set de măsuri prin care aceste state să poată fi sprijinite mai mult pentru aderarea la moneda unică.
Obiectivul României – adoptarea monedei unice înainte de înființarea bugetului zonei euro
Cu toate acestea, România nu are cum să beneficieze în totalitate de bugetul zonei euro atât timp cât nu este parte din zona euro. Oricât vom lupta noi, la nivel european, ca noul buget să fie deschis și statelor non-euro, el rămâne un buget dedicat în special zonei euro.
De aceea, România nu trebuie să stea cu mâinile în sân, ci trebuie să se pregătească de aderarea la moneda unică. În primul rând, trebuie să îndeplinească toate cele 5 criterii principale de aderare, respectiv, cele legate de finanțele publice solide, stabilitatea prețurilor, cursul de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung și compatibilitatea legislației.
Din acest punct de vedere, guvernele PSD – ALDE au înregistrat un regres. Dacă în 2016 îndeplineam 3 din 5 criterii, acum mai îndeplinim doar un criteriu, cel privind finanțele publice solide, dar nici pe acesta nu-l vom mai îndeplini începând de anul viitor, conform celor mai recente prognoze ale economiștilor.
Noi ne vom asigura că România va primi tot sprijinul european pentru a adera la zona euro și a avea un acces cât mai mare la bugetul zonei euro. Pe de altă parte, nu putem intra în zona euro nepregătiți. Ați văzut ce s-a întâmplat cu Grecia. Și nici nu putem, pe de-o parte să luăm măsuri care ne îndepărtează de zona euro și, pe de altă parte, să dăm vina pe partenerii europeni că vor mai multă integrare a zonei euro.
Un obiectiv al României trebuie să fie pregătirea economiei de aderarea la zona euro înainte ca noul buget să devină realitate. Pentru asta, însă, este nevoie și de un guvern cu oameni pregătiți și care vină cu un calendar realist pentru aderarea la euro.
Urmărește-ne pe Google News
