sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 octombrie, 2018

Inflaţia anuală s-a menţinut peste pragul de cinci procente  în luna septembrie 2018, după ce performanţa lunară s-a îmbunătăţit marginal faţă de aceeaşi lună din 2017, de la +0,50% la +0,47%.

De reţinut, cam jumătate din toată inflaţia consemnată a venit din scumpirea semnificativă a legumelor şi conservelor de legume (+7,08%), cu deja celebrul cartof în rol principal (+19,16%).


Practic, într-o zonă de inflaţie relativ redusă pe ansamblul economiei, coşul de consum al populaţiei s-a arătat a fi extrem de sensibil la o varianţie de mare amplitudine înregistrată doar la unul dintre cele peste 1.500 de produse şi servicii urmărite la calculul indicelui de preţ pentru populaţie.

Produsul cartof în sine având o pondere doar ceva mai mare de o jumătate de procent în cheltuielile lunare ale unei gospodării.

De notat, însă, şi faptul că el nu a putut fi substituit prea uşor pe post de garnitură, deoarece grupa alte legume şi conserve de legume, ca alternativă în alimentaţie, s-a antrenat în acest vârf de creştere. Deşi scumpirea lor a fost cam de trei ori mai mică, ponderea în coşul de consum a fost de peste trei ori mai mare.


Rezultatul acestui joc de ponderi şi scumpiri pe o arie extrem de mică a cheltuielilor a fost chiar în defavoarea cartofului (0,11% la 0,12%) şi a dublat efectul negativ. Pentru a preveni comentariile maliţioase, precizăm că, de la începutul anului, cartoful s-a scumpit cu 22,41%. Dintre care 2,72% pe parcursul primelor opt luni din an şi, brusc, 19,16% doar în septembrie 2018.

Nici măcar nu se poate spune că a fost o scumpire generalizată la nivelul grupei de preţuri volatile, denumită generic „legume-fructe-ouă”, deoarece fructele şi conservele din fructe s-au ieftinit cu 1,14%, sub efectul scăderii preţurilor la fructe proaspte cu 5,93%. Ouăle au avansat cu doar 1,10% dar au rămas la un cost de doar 73,81% faţă de finele anului trecut.

De ce nu s-a simţit ieftinirea fructelor autohtone în IPC ? Pentru că a fost anulată de majorarea de aproape patru procente consemnată la citrice şi alte fructe meridionale, care a avut un efect comparabil în sens contrar. În rest, pe partea produselor alimentare nu s-a petrecut mai nimic deosebit, fiind de semnalat doar cifrele de la carnea de bovine (0,54% şi 4,54% de la începutul anului) şi lapte (+0,61%).

La grupa de produse nealimentare, mai mult de jumătate din efectul negativ pe inflaţie a venit din scumpirea combustibililor (+1,08% în septembrie şi +6,76% de la începutul anului). Asta doar ca influenţă directă, deoarece aceştia intră, prin intermediul transportului, în creşterile de preţuri şi ale altor produse.

Ceea ce s-a văzut şi pe segmentul de servicii, cel la care scumpirea (+0,26%) a fost sub media generală şi mai mică de o treime faţă de cea de la alimente (+0,83%). Unde nivelurile maxime de creştere au fost consemnate la transport urban (+0,74%) şi transport rutier (+0,76%). În urma lor au venit (de sezon) chiriile (+0,59%), serviciile de igienă şi cosmetică (+0,58%) şi cele de îngrijire medicală (+0,46%).

De remarcat, în acest context de inflaţie puternic localizată la anumite produse, că există şi o presiune generală, discretă dar mult mai stabilă în timp, în sensul majorării preţurilor. Ea se vede în evoluţia indicelui preţurilor care nu ţine cont de produsele cu preţuri volatile (cum ar fi cartoful), reglementate, băuturi şi tutun. Deşi rezonabil (+0,28%), acesta a urcat la cel mai înalt nivel de după ianuarie 2018 încoace.

În rezumat, ne-am dus conjunctural cu două zecimi de procent peste punctul central de control la intrarea în linie dreaptă cu aducerea inflaţiei în interiorul coridorului-ţintă de 2,5% plus/minus 1%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Exact efectul cartofului care a contaminat legumele, dar reversibil după cum arată experienţa acumulată în decursul timpului.

După „meciul nul” cu ghinion din debutul campaniei de calificare pentru campionatul european al inflaţiei recomandate, putem recupera pe parcurs, dar (atenţie mare, din ce în ce mai greu !) în cele trei luni ale trimestrului patru. În care efectul de bază ne va ajuta să reintrăm în normal, dacă nu facem vreo eroare de politică economică.

Etichete: , , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: