marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 iulie, 2014

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a extins marți sechestrul asigurător din dosarul ICA și asupra mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le-a donat fiicelor sale, Corina şi Camelia Voiculescu.

Pentru recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro, instanța din procesul în care Dan Voiculescu este inculpat pentru spălare de bani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) București, a extins sechestrul asigurător pe averea tuturor inculpaților.

Extinderea sechestrului

Printre noile bunuri sechestrate se numără 36 de hectare de teren din strada Gârlei, două pachete de peste 5.000 de acţiuni la compania Grivco (unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt, Cameliei Voiculescu), şi un pachet de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.


La termenul de marți, procesul a fost reluat cu un nou complet, după ce judecătorul Stan Mustață a fost arestat la sfârșitul lunii mai, pentru fapte de corupție, iar celălalt judecător din complet, Florică Duță, s-a pensionat.

Noul complet, format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea (promovați recent de la Tribunalul Municipiului București),au refuzat marți, în debutul ședinței, cererea de amânare a procesului, cerută de avocații omului de afaceri Dan Voiculescu.

A urmat o primă recuzare a Cameliei Bogdan, respinsă de instanță, și mai multe excepții ridicate de apărătorii din dosar, care au fost respinse ca neîntemeiate.

În momentul anunțării extinderii sechestrului asigurător, avocații au depus a doua cerere de recuzare, refuzată și aceasta, după care instanța a dorit audierea inculpaților, dar s-a constatat că nu erau toți prezenți.


Săptămâna viitoare, la ultimul termen, inculpații care doresc să facă declarații, vor fi audiați.

Ședința s-a încheiat cu anunțarea viitorului termen, pe 7 iulie, când se va da sentința, în pofida faptului că s-a intrat în vacanță judecătorească.

Avocatul Gheorghiță Mateuț a declarat la finalul ședinței că instanța nu respectă regulile în privința clasificării procesului în categoria celor ce trebuie judecate în regim de urgență. În opinia acestuia,cazul nu ar trebui judecat cu celeritate, ci amânat pentru la toamnă.

Prescrierea faptelor

DNA a trimis dosarul în instanţă în luna decembrie 2008, însă procesul a fost tergiversat din mai multe ori. Printre altele, Dan Voiculescu și-a dat demisia din Parlament, de două ori, dosarul plimbându-se, în funcție de statul acestuia de ales al poporului, de la Tribunalul București la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ, instanța care judecă demnitarii).

În noile condiţii, cu ultimul termen fixat pe 7 iulie, nu mai există riscul ca fapta de care este acuzat Dan Voiculescu să se prescrie.

În momentul de faţă există două decizii contradictorii ce influenţează termenul de prescriere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că în intervalul de tranziţie se aplică prevederile mai favorabile din legi (Codul Penal şi Codul de procedură penală), în timp ce Curtea Constituţională (CCR) a hotărât că se aplică legea mai favorabilă (fie Codurile vechi, fie Codurile noi).

Magistraţii sunt obligaţi să respecte decizia CCR, variantă în care fapta lui Dan Voiculescu se prescrie în 2018, însă practica ultimelor luni arată că au existat pronunţări care combină prevederile mai favorabile.

Acuzațiile

Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare, pe 26 septembrie 2013, pentru spălare de bani. Pentru acuzaţia de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, instanţa a constatat împlinirea termenului de prescripţie specială.

Prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro, potrivit calculeleor DNA, sumă confirmată de prima instanţă.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare.

Au mai fost condamnaţi, la cinci ani de închisoare cu executare – Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: