Lega privind înființarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială a fost respinsă de Senat.
Comitetul era menit să tragă semnale de alară privind derapajele politicilor economice și efectele acestora asupra echilibrului macroeconomic. La nivel european, 24 de state au adoptat deja astfel de lei, a arătat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
„În Uniunea Europeană, 24 de ţări au adoptat legea şi au înfiinţat această instituţie. Alte patru, respectiv Spania, Italia, Polonia şi România, sunt în stadiul proiectelor de legi. România a emis un proiect de lege, prin decizie a Guvernului, în vara acestui an. În data de 10 noiembrie, proiectul a ajuns în Senat şi a fost respins. Însă, urmează Camera Deputaţilor”, a precizat Adrian Vasilescu, citat de Agerpres.
Înfiinţarea unui astfel de comitet este o recomandare făcută de Uniunea Europeană ca urmare a evoluţiilor din timp crizei. Un astfel de organism a fost deja înfiinţat la nivelul Uniunii, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS).
Conform recomandării, comitetul pentru supravegherea macroprudenţială putea să fie înfiinţat fie în cadrul Băncii Naţionale sau a Autorităţii de Supraveghere Financiară fie ca organism independent. România a ales a treia variantă, însă aceasta a fost respinsă în Parlament.
Într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a precizat că funcţionarea acest comitet va antrena o responsabilitate din partea instituţiilor publice cu privire la eventuale pericole la adresa stabilităţii financiare.
„O dată pe an, comitetul respectiv sintetizează activitatea sa, în principal acele observaţii, notificări şi răspunsurile la ele şi le trimite Parlamentului, adică reprezentanţei naţionale. În felul acesta, fiecare dintre cele trei entităţi participante în comitetul de stabilitate este responsabil faţă de public”, a spus Olteanu, adăugând că acesta va avea o putere mai mare decât cea a Consiliului Fiscal, spre exemplu.
„Consiliul Fiscal este un avertizor, un consultant. Acest comitet, însă, antrenează responsabilitatea entităţii respective faţă de organul reprezentantiv suprem al poporului român, Parlamentul României care o dată pe an primeşte situaţia cu ce a făcut fiecare dintre cele trei entităţi în situaţii de criză. Şi aici avem trei ipoteze. Dacă ţi-ai făcut treaba bine sigur că Parlamentul va lua act de acest lucru şi te va binecuvânta. Dacă una dintre entităţi a greşit, Parlamentul are posibilitatea de reacţie care e de două naturi. În cazul Guvernului, care se află sub directul control al Parlamentului, Parlamentul are instrumentele politice de reacţie: moţiune, moţiune de cenzură şi aşa mai departe. În cazul celor două entităţi independente care supraveghează sistemul financiar, Parlamentul va observa faptul că nu ne-am făcut treaba, dacă e cazul, şi va avea mare grijă să nu mai fim numiţi”, a explicat Bogdan Olteanu.
Cu ce se ocupă comitetul
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială ar urma să fie format din reprezentanți ai Bancii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului. Comitetul va funcționa ca structură de cooperare inter-instituțională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național.
Președintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului va fi Consiliul general, format din nouă membri:
- guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori și economistul-șef ai BNR
- președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară
- doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de primul-ministru
Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, președintele are vot decisiv.
Obiectivul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială este de a contribui la apărarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică.
Potrivit textului adoptat de Guvern, în îndeplinirea obiectivului său, Comitetul și membrii Consiliului general nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea niciunei autorități, instituții sau organism public ori privat.
Destinatarii recomandărilor Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligația, potrivit proiectului de act normativ aprobat la finele lunii iulie de Guvern, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări.
Comitetul publică anual un raport de activitate, pe care președintele Comitetului îl prezintă Parlamentului României până la data de 30 iunie a anului următor.
