3 iunie, 2019

Senatorii au respins luni cererea DNA de ridicare a imunității lui Călin Popescu Tăriceanu, la șapte luni de la solicitarea trimisă de procurorii anticorupție, care vor să-l ancheteze pe președintele camerei superioare a Parlamentului pentru o presupusă mită de aproape 800.000 dolari.

Un număr de 71 de senatori au votat „împotriva” ridicării imunității, iar 31, „pentru”.

PSD și ALDE au în Senat o majoritate de 81 de voturi, iar pentru refuzarea cererii DNA era nevoie de 69 de voturi „pentru”.


Săptămâna trecută, după alegerile europarlamentare în care PSD a suferit o înfrângere semnificativă (s-a plasat pe locul doi și a obținut doar opt mandate, la fel ca și USR) și după condamnarea  definitivă a lui Liviu Dragnea, Comisia juridică a Senatului a luat în discuție, pentru prima dată, adresa trimisă în noimebrie de Direcția Anticorupție.

Ce declara atunci senatorul PSD Robert Cazanciuc:

Avem un vot neutru, au fost trei voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă. Noi, Comisia juridică, vom propune plenului Senatului efectuarea urmăririi penale faţă de domnul Tăriceanu, urmând ca plenul Senatului să decidă în consecinţă.

Luni, la mai puțin de o săptămână de la ședința respectivă, Robert Cazanciuc a susținut în fața plenului Senatului că raportul Comisiei nu conține nicio recomandare, întrucât nu a fost întrunită o majoritate.


Reamintim că a doua zi după ședința Comisiei juridice a Senatului, premierul Viorica Dăncilă și liderul ALDE au avut o întrevedere în cadrul căreia s-a stabilit că actuala coaliție guvernamentală merge mai departe, așa încât rezultatul votului de luni era previzibil.

Cum și-a apărat Călin Popescu Tăriceanu imunitatea, în fața plenului:

  • A susținut că acuzațiile la adresa sa sunt de natură politică și au apărut din cauza poziției sale față de „abuzurile din justiție”. Aceste luări de poziție „au fost percepute negativ de DNA”, a completat liderul ALDE.
  • ”În cei aproape 30 de ani de când sunt în politică am fost pe rând, deputat, ministru, prim ministru, preşedinte al Senatului, şi nu am făcut niciodată vreo faptă ilegală. Cea ce DNA-ul vrea să facă astăzi nu este să mă trimită în faţa unei instanţe, pentru că ei ştiu că nu au dovezi în acest sens, ci să pună o pată pe întreaga mea carieră politică! Nu pot să vă dau sfaturi cu privire la felul în care să votaţi, dar atunci când veţi vota, vă rog să aveţi inima uşoară pentru că eu, Călin Popescu-Tăriceanu, nu am făcut niciodată vreo faptă de care sa îmi fie ruşine”.
  • El a mai spus că scopul acestui gen de dosare este subminarea democraţiei. ”Cel mai pervers efect al acestui gen de dosare este subminarea democraţiei în România. Acest gen de dosare îi îndeamnă pe alegatori să nu mai aibă încredere în cei pe care i-au ales, să nu mai aibă încredere în Parlament pentru că sunt toţi, nu-i aşa, o gaşcă de corupţi! Guvernul este o turmă de neputincioşi, iar primarii se ocupă doar de interesele lor! Şi atunci, urmarea firească este: de ce să mai avem nevoie de un parlament costisitor când putem fi conduşi de 100 de procurori vânjoşi care fac ordine în ţară? De ce să avem un guvern, când putem avea la butoane 200 de noi securişti şi un preşedinte pe care îl pot manipula? Şi aşa începe sfârşitul unei democraţii! Părinţii şi bunicii noştri au văzut asta în anii 50! Acum e rândul nostru să dăm piept cu ei”.
  • ”Acest dosar are 18000 de pagini nu pentru că e plin de dovezi, ci ca să vă inducă dumneavoastră şi opiniei publice credinţa că s-a lucrat serios şi aşezat şi dosarul geme de probe împotriva lui Tăriceanu. În fapt, acest dosar este un talmeş balmeş fără cuprins şi fără nici o logică. El nu este întâmplător făcut în acest fel ci din calcul cinic. Închipuiţi-vă că trebuie să citiţi o carte de 18000 de pagini în care paginile vin fără numerotare şi fără continuitate. Începe cu capitolul 5, apoi urmează 12, apoi 1, apoi…. Ce şanse are cineva care a citit acest dosar să găsească dovezi în apărarea mea? Ce şanse am eu ca un judecător să găsească în acest Babylon argumente în favoarea mea? De voie de nevoie trebuie să dai crezare cuvintelor din rezumatul făcut de procuror. Cred că acest mod de a amesteca paginile şi documentele este făcut pentru a îngreuna apărarea dar şi pentru a ascunde lucruri care nu convin procurorilor. De exemplu, faptul că una din hotărârile de guvern incriminate este avizată şi de Parchetul General, condus la acea vreme chiar de doamna Kovesi”.

Dosarul 

Ca urmare a votului de luni, procurorii nu-l vor putea ancheta pe președintele Senatului pentru prezumtiva mită de aproape 800.000 de dolari pe care ar fi primit-o de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial.

Banii ar fi fost folosiți pentru campania electorală din 2008.

Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost și în dosarele Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.

În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.

Procurorii anticorupție au trimis la Senat cererea pe 7 noiembrie 2018, dar discutarea în Comisie a fost tergiversată, cel mai adesea pentru că n-a fost întrunit cvorumul.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: