Creșterea economică prezumată pe 2012 a ajuns să se tot reducă, cu 0,2% după nouă luni față de 1,7% estimarea de primăvară și 0,7% cea de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză. Ultimele date comunicate de Institutul Național pentru Statistică indică faptul să s-ar putea să nu mai fi rămas mare lucru.
Dacă punem cap la cap seria de comunicate recente ale INS, toate semnele pentru creșterea în termeni reali a PIB – ului pe 2012, ce urmează a fi anunțată în curând ca valoare semnal, sunt dezamăgitoare.
Industria a terminat anul trecut gâfâind (-18,3% în decembrie față de noiembrie; atenție, -2,2% comparativ cu decembrie 2011 !) și nu a reușit decât să reediteze performanța din 2011.
Agricultura avea deja un recul de 15%, cu riscul de avea la final o performanță încă și mai scăzută. Chiar și așa, contribuția ei negativă la PIB era deja de cel puțin 1%. Construcțiile au intrat și ele în teritoriul negativ pe final de an, în contrast cu estimarea optimistă (+2,2%) din toamnă. Serviciile, văzute în toamnă drept principalul motor de creștere, în locul industriei, au anunțat și ele evoluții negative pe segmentul privat.
Cu -0,7% pe ansamblul anului 2012 la serviciile de piață prestate populației și -5,2% la comerțul cu autovehicule și motociclete ( valori pentru cifra de afaceri consemnată ), singura componentă pozitivă va fi cea legată de serviciile publice.
Particularitate metodologică, se presupune că majorarea salariilor din sectorul bugetar ar corespunde cu o creștere a valorii adăugate brute ce intră în calculul PIB.
Dar acest tip de majorare a PIB este mai degrabă unul convențional, la fel ca și evoluția pe un trend crescător peste estimările inițiale a impozitelor nete, cea de a doua componentă mare a PIB. Una este să ai o creștere pe bază de industrie și construcții, cum se spera în primăvară ( cu o completare pe bază de impozite), și alta este să ajungi să ai influențe pozitive numai din partea de servicii publice și impozite.
De reținut pentru modul în care se face dezvoltarea economică, în anul 2012, resursele de energie primară au scăzut cu 2,2% iar cele de energie electrică cu 2,7% față de anul 2011. Pe componente s-au înregistrat scăderi de producție pe toată linia, cu un maxim ”agricol” de -18,7% în hidrocentrale și un minim ”industrial” în termocentrale”.
Singurul domeniu care a înflorit în mod evident a fost cel al energiei eoliene. Unde generozitatea statului român în dimensionarea financiară a așa-numitelor ”certificate verzi” ( subvenții le producător pentru producția ecologică la un preț semnificativ mai ridicat decât prin metodele convenționale) a avut două efecte majore: dublarea producției pe 2012 și dublarea inflației pe ianuarie 2013.
Cu o pondere de peste cinci procente în coșul de consum și o majorare de zece procente a prețului plătit de consumator, factura la energie electrică a generat ( numai în mod direct) cam jumătate din majorarea indicelui prețurilor de consum. Prețuri stimulate oricum de majorarea pensiilor și reîntregirea salariilor contrar cursului economiei ( foarte posibilă intrare în recesiune dacă și în trimestrul patru vom avea o scădere de activitate).
Cu ramurile productive pe minus sau în stagnare și oricum pe trend negativ, o susținere a PIB pe bază de majorări electorale de venituri și de majorare a impozitelor nu arată deloc convingător. Rămâne ca datele ce vor fi făcute publice în luna martie ( în februarie vom avea doar un rezultat semnal global, fără componente și influențe) să fie mai bune decât se conturează în prezent. Dar abordarea de politică economică ridică serioase semne de întrebare iar perspectiva de reluare a unei creșteri economice robuste se îndepărtează.
Un răspuns
„Programul de guvernare” este un „program de crestere a taxelor si impozitelor”,indicind o crestere economica falsa, fictiva(rezultata din cresterea salariilor?),fara componente in domeniul ramurilor economice productive(industrie,constructii sau agricultura),ceeace va face ca semnele proaste sa devina vizibile, cit de curind.