Trei semne clare arată creșterea consumului intern și reclamă temperarea măsurilor de stimulare pe mai departe a acestuia. Aceste semne se văd în construcții, unde activitatea pe primul semestru a urcat cu aproape 11% iar creditele acordate pentru locuințe noi cu 15%, la înmatriculările auto, care au avansat cu pe prima jumătate a acestui an cu aproape 10% și în comerțul cu amănuntul, unde vânzările au urcat cu 2,4%, deși reducerea TVA s-a aplicat numai într-o singură lună.
La toți acești indicatori ( reprezentativi deoarece casele și mașinile au cea mai mare valoare de achiziție iar cumpărăturile zilnice cea mai mare pondere în cheltuielile familiale) ritmul de creștere se conturează a se situa peste posibilitățile rezultate din avansul PIB, estimat pentru acest an la 3% – 3,5% ( 4,2% în trimestrul unu, dar acesta a beneficiat de un efect de bază favorabil și are o pondere relativ redusă în rezultatul pe ansamblul anului, undeva sub 20%).
Sporul vânzărilor de produsele alimentare va duce, cu siguranță, la o expansiune a comerțului pe final de an semnificativ superioară creșterii economice. Asta fără a mai fi nevoie de nicio măsură de stimulare a consumului decât cele deja luate și încă înainte de a cuantifica efectul majorării salariului minim pe economie de la 1 iulie 2015 cu 7,7%.
Și mai important, trendul pe care s-au înscris acești indicatori este unul crescător, ceea ce sugerează o accelerare a fenomenului și nu de stabilizare în timp, fie și la nivelurile destul de ridicate la care s-a ajuns deja în prima jumătate a anului în curs.
De exemplu, în construcții, în iunie 2015 faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,0%, respectiv cu 13,5%. Adică peste ritmul pe totalul primului semestru, situat la 10,3% ca serie brută şi 10,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Situația ar fi fost și mai clară dacă, pe obiecte de construcţii, am fi avut un volum de lucrări în creștere mai mare decât cele 0,8% consemnate de INS potrivit datelor ajustate sezonier (avans firav explicabil prin nerealizările de pe segmentul investițiilor guvernamentale). Astfel, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 16,3% iar la clădirile rezidenţiale cu 12,0%.
La nivelul înmatriculărilor auto, pe lângă avansul consistent luat de autoturisme, ar fi de semnalat și dublarea în trimestrul al doilea 2015 față de perioada corespunzătoare din 2014 a înmatriculărilor de autobuze și microbuze, după ce datele pe primul trimestru nu anunțau nimic deosebit. În context, merită amintită și creșterea de peste 8%, până la 44.516 unități, a înmatriculărilor de vehicule pentru transportul mărfurilor.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (mai puțin comerţul cu autovehicule şi motociclete) a urcat în luna iunie, prima în care s-a generalizat cota redusă de TVA la alimente, cu 6,6% în raport cu aceeași lună din 2014. Atenție, însă, sporul pe zona de produse alimentare, băuturi și tutun a fost de doar 6,2%, adică sub medie, ceea ce indică valori mult mai mari pe alte segmente, precum cel de echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+11,7%).
Pentru poziționarea în context european, trebuie menționate rezultatele la nivelul UE pentru luna iunie 2015. Indicatorii comerțului cu amănuntul arată o creștere de două procente la nivelul UE 28 și doar +1,2% pentru zona euro. Mai mult, față de luna anterioară, indicii sunt negativi ( -0,5% pentru UE 28 și -0,6% pentru Zona Euro). România înregistrează, astfel, niveluri mult peste cele din UE și pe un trend invers.
Desigur, e bine să fii pentru moment pe prima poziție în topul european al creșterilor din comerțul cu amănuntul ( cu +7,9% am luat fața Lituaniei, +7,1%, și Letoniei, +6,8%, coincidență sau nu intrate rcent în clubul euro) iar populația să consume la un nivel mai aproape de cel occidental. Dar totul este ca beneficiile oferite să nu o ia înaintea posibilităților reale date de creșterea economică. Adică procesul să fie sustenabil, nu un simplu foc de paie cu perspective de incendiu greu de stins.
Urmărește-ne pe Google News
