fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Semnale decelate în evoluția prețurilor „industriale”: încă negative, deși prețurile la energie s-au pus în mișcare

de Marin Pana , 5.1.2021

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a fost negativ în noiembrie 2020 față de aceeași lună a anului anterior (-0,71%), potrivit datelor publicate de INS.

Dacă la intern ele s-au apropiat de nivelul din 2019, pe segmentul extern s-a ajuns la cel mai scăzut indice din ultimele șase luni, ceea ce va afecta încasările din exporturi.

Astfel, după patru luni de inversiune, evoluția prețurilor la intern a revenit peste cea de la extern.

Reamintim că, sub efectul pandemiei, IPPI per total a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale din ianuarie până în mai a.c. El s-a păstrat apoi în domeniul negativ, cu un maxim local în octombrie (-1,04%), după care scumpirea energiei a condus spre apropierea de zero.

De remarcat că, în timp ce prețurile produselor finite și ale semifabricatelor au scăzut, costul energiei a avansat, ceea ce va pune o presiune mare asupra indicelui de inflație și/sau a restrângerii altor costuri de fabricație. Revenirea la „normal” va fi problematică, mai ales că nu se poate conta pe o creștere a prețurilor la extern.

Sectorul industrial este cel care dă tonul în întreaga economie iar facilitățile la plată oferite ca urmare a pandemiei se vor epuiza mai devreme sau mai târziu. Iar asta în contextul în  care încasările bugetare necesare pentru reducerea deficitului vor fi alimentate pe baza unor facturile emise cu valoare mai mică pentru aceleași produse.

De reținut, prețurile relativ reduse se vor adauga problemei volumului mai mic realizat față de aceeași perioadă din anii anteriori. Revenirea în expresie fizică a producției la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea deja consemnată în 2019, înainte să intre în acțiune influența nefastă a epidemiei de Covid19.

Evoluțiile de pe piața externă vor rămâne un factor imprevizibil, cu efecte la intern prin lanțurile de producție. Potrivit primelor date, al doilea val al pandemiei a indus spre finele anului o scădere a prețurilor producției industriale, iar stimularea pe calea coturilor reduse cu energia pierde din viteză odată cu relansarea generală a economiilor.

Transmiterea influențelor, decalată în timp cu câteva luni, a contribuit până acum la o scădere a indicelui prețurilor de consum sub estimarea de la începutul anului. Dacă diminuarea deflatorului PIB e favorabilă pentru limitarea contracției economice din 2020, efectul de bază va fi nefavorabil pentru 2021.

Situație distinctă pe marile grupe industriale

Pe marile grupe industriale, creșterea lunară a prețurilor s-a concentrat aproape exclusiv pe segmentul industriei energetice (+2,64% față de luna anterioară). Ceea ce, cuplat cu reducerea înregistrată de la bunuri de uz curent (-0,32%) și până la bunuri de capital (-0,16%), duce la „austeritate industrială”, cu intrări mai scumpe și încasări relativ mai mici.

Indicele anual de creștere din industria energetică, aflat în luna februarie 2020 la +2,33%, s-a dus în plină pandemie până la -15% în aprilie și -16,53% în mai, după care a rămas mai jos de -11% cu excepția lunii iunie, când a urcat conjunctural la „doar” -9,81%, valoare identică cu cea din noiembrie.

Necesitatea de reluare mai susținută a activității economice a devenit evidentă iar progresele făcute pentru stoparea pandemiei s-au concretizat deja la nivel de vaccinuri. Astfel, se pune deja întrebarea la ce nivel vor reveni prețurile resurselor energetice, deoarece ecartul între 2,09% în industria bunuri de folosință îndelugată și 3,71% la bunuri de uz curent ( deocamdată în condiții de energie mai ieftină cu circa zece procente) se va transalata inevitabil spre indicele prețurilor de consum în următoarele luni.

De reținut, o bună parte din acomodarea la noile condiții de producție s-a făcut pe seama industriei bunurilor intermediare (unde avansul prețurilor a fost de doar 0,5%). Ceea ce nu avantajează industria românească din poziția predominantă de furnizori integrați în lanțuri de producție ale marilor concerne.

Dincolo de eventuala traversare cu succes a crizei economice, în procesul de revenire economică va trebui să fim atenți la tendințele inflaționiste latente, mascate acum de nivelul încă redus al costurilor cu energia. Ceea ce va prespune o optimizare dificilă în politica de venituri ale populației, cu temporizarea unor majorări spre finalul anului în curs.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult