Analiză

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro, adică 0,77%… Mai mult

18.06.2019

Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Semnal – puterea de cumpărare a salariilor, în scădere față de 2012

de Marin Pana 8.3.2013

Anul 2013 a început dezamăgitor pentru salariații români. Puterea lor de cumpărare consemnată de statistica oficială pentru luna ianuarie a fost cu 3,6% sub media anului precedent. Chiar dacă ținem cont de sezonalitate, ianuarie fiind o lună tradițional mai slabă, scăderea de 0,6% sub nivelul din ianuarie 2012 nu arată deloc bine. Mai ales că vine pe fondul majorărilor de salarii pentru bugetari.

(Click pe tabel pentru mărire)

Evident, reducerea care a generat păstrarea mediei naționale de salarizare, s-a produs în urma problemelor întâmpinate la plata salariilor în sectorul privat. Care alimentează prin impozitele și taxele aplicate atât plata acestor salarii mai mari pentru bugetari cât și pensiile plătite conform unor acte normative adoptate de stat peste posibilitățile reale ale economiei.

Faptul că suplimentar față de banii colectați în acest scop, mai trebuie să alocăm pentru plata pensiilor alte 3,5 miliarde de euro anual din bugetul de stat, este elocvent. Pentru a vă forma o idee asupra a ceea ce înseamnă acest efort bugetar, precizăm că autostrada Târgu-Mureș – Iași, care ar lega Transilvania de Moldova, are un cost estimat de de 2 miliarde euro.

Coincidență utilă pentru analiză, valorile nominale ale venitului salarial mediu brut și ale venitului salarial mediu net au fost aproape identice pentru media pe 2012 și luna ianuarie 2013. În aceste condiții, scăderea puterii de cumpărare a acestor venituri a fost cauzată exclusiv de inflația înregistrată. Altfel spus, banii dați în plus unora s-au topit în majorările de prețuri pentru toți.

Mai mult, au indus creșterea costurilor salariale și au afectat competitivitatea. Dar cum putem face pentru a lăsa mai mulți bani angajaților, fără a majora costurile salariale și fără a alimenta inflația ? Soluția se impune de la sine: extinderea reducerilor personale din venitul realizat prin muncă. De aceea, nu ar trebui trecută cu vederea cota tot mai ridicată de-a lungul anilor ce revine impozitelor aplicate pe salariul brut.

Taxarea câștigului salarial din 1980 încoace

Rata de taxare a salariului aproape s-a dublat din 1980 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că din anul 2011 încoace taxarea salariilor a depășit-o pe aceea din 2004, ultimul an de dinaintea introducerii cotei unice de impozitare.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, neactualizarea deducerilor cu rata inflației a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că cea mai mare parte din beneficiul diminuării impozitelor a fost trimisă către angajator.

Urmarea a faptului că nu s-a mai indexat deducerea personală de 250 lei pentru titular și 100 de lei pentru persoanele aflate în întreținere ( mai mult, guvernul Tăriceanu a pus în practică și ideea stângistă a deducerii regresive) ne îndreptăm cu pași mari spre valoarea minimă a raportului dintre salariul net și salariul brut, atinsă în anul 2002 (71,2%).

Rotunjind sumele pentru simplificare, la un salariu brut de 2.395 lei ar corespunde un venit impozabil de 2.000 lei, care conduce la un salariu net de 1.700 lei. Adică un raport între net și brut de 71%, la minimul istoric pentru un salariat fără obligații. Datele INS pentru decembrie 2012 ne dau un salariu de 1.697 lei net la un salariu brut de 2.343 lei doar pentru că unii salariați cu venituri mai mici au și alte persoane în întreținere.

În aceste condiții, este o chestiune de timp până când vom consemna valori istorice maxime pentru impozitarea forței de muncă, pe fondul unor costuri tot mai mari la angajator. Degrevarea de taxe a celor care alimentează bugetul prin lăsarea mai multor bani la dispoziție celor care produc eficient este singura soluție pentru reintrarea pe traiectoria de creștere a puterii de cumpărare. Altminteri nu avem cum să revenim la o creștere economică semnificativă și sustenabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.3.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    9.3.2013, 12:24 am

    Deficitul de 3,5 miliarde de Euro anual, la asigurarile sociale, trebuie discutat in raport cu ocuparea cu numai 20 la suta a fortei de munca valide, cu lipsa a 5-6 milioane de locuri de munca(si a intreprinderilor industriale si agricole care sa le asigure), cu disparitia economiei nationale, cu dezintegrarea continua a industriei energofage(chimica si siderurgica), intr-un cuvint cu lipsa vizibilitatii Guvernului, in administrarea “CRESTERII” economice.
    Singurul proiect economic al USL, de “crestere de taxe si impozitare” a oricarei resurse financiare sau materiale depistata ca buna de “muls”, nu putea conduce, decit la ceeace arata titlul articolului!
    Dupa “laptele si mierea” economica, promise in campania electorala, iata ca USL a renuntat comod, la cresterea economica de 3-4 la suta pe an si crearea unui milion de noi locuri de munca, intre 2013-2016.
    Asa ca situatia evidentiata de autor, este consecinta fireasca a delasarii economice a USL, dupa cistigarea alegerilor!

Lăsați un comentariu


Stiri

Branduri de ţară – Top global: România urcă 20 de locuri în 5 ani pentru frumusețea naturală, cultura și gastronomia sa

Adrian N Ionescu

România a urcat pe locul 42 din cele 75 de țări incluse în FutureBrand Country Index ediția 2019, mai sus cu 20 de poziții față… Mai mult

Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult