La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Semnal – puterea de cumpărare a salariilor, în scădere față de 2012

de Marin Pana 8.3.2013

Anul 2013 a început dezamăgitor pentru salariații români. Puterea lor de cumpărare consemnată de statistica oficială pentru luna ianuarie a fost cu 3,6% sub media anului precedent. Chiar dacă ținem cont de sezonalitate, ianuarie fiind o lună tradițional mai slabă, scăderea de 0,6% sub nivelul din ianuarie 2012 nu arată deloc bine. Mai ales că vine pe fondul majorărilor de salarii pentru bugetari.

(Click pe tabel pentru mărire)

Evident, reducerea care a generat păstrarea mediei naționale de salarizare, s-a produs în urma problemelor întâmpinate la plata salariilor în sectorul privat. Care alimentează prin impozitele și taxele aplicate atât plata acestor salarii mai mari pentru bugetari cât și pensiile plătite conform unor acte normative adoptate de stat peste posibilitățile reale ale economiei.

Faptul că suplimentar față de banii colectați în acest scop, mai trebuie să alocăm pentru plata pensiilor alte 3,5 miliarde de euro anual din bugetul de stat, este elocvent. Pentru a vă forma o idee asupra a ceea ce înseamnă acest efort bugetar, precizăm că autostrada Târgu-Mureș – Iași, care ar lega Transilvania de Moldova, are un cost estimat de de 2 miliarde euro.

Coincidență utilă pentru analiză, valorile nominale ale venitului salarial mediu brut și ale venitului salarial mediu net au fost aproape identice pentru media pe 2012 și luna ianuarie 2013. În aceste condiții, scăderea puterii de cumpărare a acestor venituri a fost cauzată exclusiv de inflația înregistrată. Altfel spus, banii dați în plus unora s-au topit în majorările de prețuri pentru toți.

Mai mult, au indus creșterea costurilor salariale și au afectat competitivitatea. Dar cum putem face pentru a lăsa mai mulți bani angajaților, fără a majora costurile salariale și fără a alimenta inflația ? Soluția se impune de la sine: extinderea reducerilor personale din venitul realizat prin muncă. De aceea, nu ar trebui trecută cu vederea cota tot mai ridicată de-a lungul anilor ce revine impozitelor aplicate pe salariul brut.

Taxarea câștigului salarial din 1980 încoace

Rata de taxare a salariului aproape s-a dublat din 1980 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că din anul 2011 încoace taxarea salariilor a depășit-o pe aceea din 2004, ultimul an de dinaintea introducerii cotei unice de impozitare.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, neactualizarea deducerilor cu rata inflației a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că cea mai mare parte din beneficiul diminuării impozitelor a fost trimisă către angajator.

Urmarea a faptului că nu s-a mai indexat deducerea personală de 250 lei pentru titular și 100 de lei pentru persoanele aflate în întreținere ( mai mult, guvernul Tăriceanu a pus în practică și ideea stângistă a deducerii regresive) ne îndreptăm cu pași mari spre valoarea minimă a raportului dintre salariul net și salariul brut, atinsă în anul 2002 (71,2%).

Rotunjind sumele pentru simplificare, la un salariu brut de 2.395 lei ar corespunde un venit impozabil de 2.000 lei, care conduce la un salariu net de 1.700 lei. Adică un raport între net și brut de 71%, la minimul istoric pentru un salariat fără obligații. Datele INS pentru decembrie 2012 ne dau un salariu de 1.697 lei net la un salariu brut de 2.343 lei doar pentru că unii salariați cu venituri mai mici au și alte persoane în întreținere.

În aceste condiții, este o chestiune de timp până când vom consemna valori istorice maxime pentru impozitarea forței de muncă, pe fondul unor costuri tot mai mari la angajator. Degrevarea de taxe a celor care alimentează bugetul prin lăsarea mai multor bani la dispoziție celor care produc eficient este singura soluție pentru reintrarea pe traiectoria de creștere a puterii de cumpărare. Altminteri nu avem cum să revenim la o creștere economică semnificativă și sustenabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.3.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    9.3.2013, 12:24 am

    Deficitul de 3,5 miliarde de Euro anual, la asigurarile sociale, trebuie discutat in raport cu ocuparea cu numai 20 la suta a fortei de munca valide, cu lipsa a 5-6 milioane de locuri de munca(si a intreprinderilor industriale si agricole care sa le asigure), cu disparitia economiei nationale, cu dezintegrarea continua a industriei energofage(chimica si siderurgica), intr-un cuvint cu lipsa vizibilitatii Guvernului, in administrarea “CRESTERII” economice.
    Singurul proiect economic al USL, de “crestere de taxe si impozitare” a oricarei resurse financiare sau materiale depistata ca buna de “muls”, nu putea conduce, decit la ceeace arata titlul articolului!
    Dupa “laptele si mierea” economica, promise in campania electorala, iata ca USL a renuntat comod, la cresterea economica de 3-4 la suta pe an si crearea unui milion de noi locuri de munca, intre 2013-2016.
    Asa ca situatia evidentiata de autor, este consecinta fireasca a delasarii economice a USL, dupa cistigarea alegerilor!

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult