fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

Semnal – puterea de cumpărare a salariilor, în scădere față de 2012

de Marin Pana 8.3.2013

Anul 2013 a început dezamăgitor pentru salariații români. Puterea lor de cumpărare consemnată de statistica oficială pentru luna ianuarie a fost cu 3,6% sub media anului precedent. Chiar dacă ținem cont de sezonalitate, ianuarie fiind o lună tradițional mai slabă, scăderea de 0,6% sub nivelul din ianuarie 2012 nu arată deloc bine. Mai ales că vine pe fondul majorărilor de salarii pentru bugetari.

(Click pe tabel pentru mărire)

Evident, reducerea care a generat păstrarea mediei naționale de salarizare, s-a produs în urma problemelor întâmpinate la plata salariilor în sectorul privat. Care alimentează prin impozitele și taxele aplicate atât plata acestor salarii mai mari pentru bugetari cât și pensiile plătite conform unor acte normative adoptate de stat peste posibilitățile reale ale economiei.

Faptul că suplimentar față de banii colectați în acest scop, mai trebuie să alocăm pentru plata pensiilor alte 3,5 miliarde de euro anual din bugetul de stat, este elocvent. Pentru a vă forma o idee asupra a ceea ce înseamnă acest efort bugetar, precizăm că autostrada Târgu-Mureș – Iași, care ar lega Transilvania de Moldova, are un cost estimat de de 2 miliarde euro.

Coincidență utilă pentru analiză, valorile nominale ale venitului salarial mediu brut și ale venitului salarial mediu net au fost aproape identice pentru media pe 2012 și luna ianuarie 2013. În aceste condiții, scăderea puterii de cumpărare a acestor venituri a fost cauzată exclusiv de inflația înregistrată. Altfel spus, banii dați în plus unora s-au topit în majorările de prețuri pentru toți.

Mai mult, au indus creșterea costurilor salariale și au afectat competitivitatea. Dar cum putem face pentru a lăsa mai mulți bani angajaților, fără a majora costurile salariale și fără a alimenta inflația ? Soluția se impune de la sine: extinderea reducerilor personale din venitul realizat prin muncă. De aceea, nu ar trebui trecută cu vederea cota tot mai ridicată de-a lungul anilor ce revine impozitelor aplicate pe salariul brut.

Taxarea câștigului salarial din 1980 încoace

Rata de taxare a salariului aproape s-a dublat din 1980 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că din anul 2011 încoace taxarea salariilor a depășit-o pe aceea din 2004, ultimul an de dinaintea introducerii cotei unice de impozitare.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, neactualizarea deducerilor cu rata inflației a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că cea mai mare parte din beneficiul diminuării impozitelor a fost trimisă către angajator.

Urmarea a faptului că nu s-a mai indexat deducerea personală de 250 lei pentru titular și 100 de lei pentru persoanele aflate în întreținere ( mai mult, guvernul Tăriceanu a pus în practică și ideea stângistă a deducerii regresive) ne îndreptăm cu pași mari spre valoarea minimă a raportului dintre salariul net și salariul brut, atinsă în anul 2002 (71,2%).

Rotunjind sumele pentru simplificare, la un salariu brut de 2.395 lei ar corespunde un venit impozabil de 2.000 lei, care conduce la un salariu net de 1.700 lei. Adică un raport între net și brut de 71%, la minimul istoric pentru un salariat fără obligații. Datele INS pentru decembrie 2012 ne dau un salariu de 1.697 lei net la un salariu brut de 2.343 lei doar pentru că unii salariați cu venituri mai mici au și alte persoane în întreținere.

În aceste condiții, este o chestiune de timp până când vom consemna valori istorice maxime pentru impozitarea forței de muncă, pe fondul unor costuri tot mai mari la angajator. Degrevarea de taxe a celor care alimentează bugetul prin lăsarea mai multor bani la dispoziție celor care produc eficient este singura soluție pentru reintrarea pe traiectoria de creștere a puterii de cumpărare. Altminteri nu avem cum să revenim la o creștere economică semnificativă și sustenabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.3.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    9.3.2013, 12:24 am

    Deficitul de 3,5 miliarde de Euro anual, la asigurarile sociale, trebuie discutat in raport cu ocuparea cu numai 20 la suta a fortei de munca valide, cu lipsa a 5-6 milioane de locuri de munca(si a intreprinderilor industriale si agricole care sa le asigure), cu disparitia economiei nationale, cu dezintegrarea continua a industriei energofage(chimica si siderurgica), intr-un cuvint cu lipsa vizibilitatii Guvernului, in administrarea “CRESTERII” economice.
    Singurul proiect economic al USL, de “crestere de taxe si impozitare” a oricarei resurse financiare sau materiale depistata ca buna de “muls”, nu putea conduce, decit la ceeace arata titlul articolului!
    Dupa “laptele si mierea” economica, promise in campania electorala, iata ca USL a renuntat comod, la cresterea economica de 3-4 la suta pe an si crearea unui milion de noi locuri de munca, intre 2013-2016.
    Asa ca situatia evidentiata de autor, este consecinta fireasca a delasarii economice a USL, dupa cistigarea alegerilor!

Lăsați un comentariu


Europa

A început runda decisivă a negocierilor UE – Marea Britanie

Victor Bratu

Marea Britanie a parcurs aproape jumătate din perioada de tranziție și în această lună dilema ar putea fi rezolvată: va exista sau nu un acord… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune o suplimentare cu 2 miliarde de euro a bugetului pentru protecție civilă și puteri mai mari în gestionarea crizelor

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propus marți mobilizarea sumei de două miliarde de euro, în perioada 2021-2017, pentru a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a reacționa… Mai mult

Stiri

BVB: Piața principală va avea la cotă prima companie IT, după 5 ani de finanțare prin piața de capital

Adrian N Ionescu

La cinci ani după ce s-a listat pe piața alternativă AeRO (dedicată companiilor mici), valoarea de piață a companiei de soluții IT Bittnet (BNET) a… Mai mult

Stiri

Rezerva valutară: S-au cheltuit 810 mil. euro din împrumutul MFP de 3.300 de acum 3 săptămâni

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR), au  crescut până la 35.646 milioane euro, la  31 mai,  cu doar 2.490 milioane de euro  față… Mai mult

Europa

Oficialii de la Pentagon nu sunt de acord cu intervenția armatei, cerută de președintele Trump împotriva protestatarilor

Vladimir Ionescu

Oficialii americani responsabili de securitate și apărare nu se simt deloc confortabil și sunt tot mai îngrijorați în legătură cu declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit… Mai mult

Europa

Avertismentul unui fost bancher central din Polonia: Doar statul profită de dobânzi aproape de zero și relaxare cantitativă

Alexandra Pele

Decizia băncii centrale a Poloniei de a reduce nivelul dobânzii-cheie de politică monetară la aproape zero a fost ”nesăbuită”, potrivit fostului guvernator Marek Belka, citat… Mai mult

Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult