Pe tabloul de bord al comerțului cu ridicata s-a aprins ”un bec de avarie” la bunurile de consum, altele decât cele alimentare.
Consumul a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, ajungând sub nivelul din aceeași lună a anului trecut, în pofida avansului înregistrat de veniturile populației.
Astfel, rezultatul brut pe acest segment de comerț a fost -0,3% în luna aprilie 2015 față de aprilie 2014, față de o creștere salarială de 7% în termeni nominali ( +6,3%, ajustat cu inflația).
Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată traiectoria tot mai pronunțat descendentă a comerțului cu bunuri de consum, de la 130,2% (în noiembrie 2014) față de referința anului 2010, până la doar 112,9%, după un recul de șapte procente într-o singură lună (aprilie față de martie 2015).
De reținut, indici valoricii au fost ajustați în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, așa încât nu se pot oferi alte explicații pentru rezultatele slabe consemnate de statistica oficială.
La nivelul rezultatelor cumulate pe primele patru luni ale anului, indicele cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata a fost de doar 100,9% în raport cu aceeași perioadă a anului anterior ( tot date ajustate sezonier pentru a nu distorsiona concluziile). Din nou, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum altele decât cele alimentare apare în contrast cu celelalte segmente, cu un minus semnificativ, de 4,9%.
În luna aprilie 2015 s-au produs scăderi semnificative la comerțul cu ridicata al echipamentul informatic și de telecomunicații (-19,7%), la bunuri de consum altele decât cele alimentare (-10,8%) și la mașini, echipamente și furnituri (-10,0%), în pofida existenței unor numeroase oferte cu preț redus.
Situația este cu atât mai ciudată, cu cât o bună parte dintre bunurile comercializate pe aceste segmente provin din import iar creșterea venitului salarial mediu exprimat în euro a fost consistentă de la începutul acestui an (de la 388 euro în ianuarie la 420 euro în aprilie). Mai mult, s-au înmulțit și ofertele de plată cu cardul în rate cu dobândă zero, care ar fi trebuit să faciliteze creșterea vânzărilor.
O posibilă explicație ar putea fi creșterea înregistrată în comerțul cu autovehicule și motociclete, care ar fi drenat sume importante de bani din zona destinată bunurilor de consum. După cum și obligațiile tot mai mari de plată la creditele imobiliare luate în valute exotice (a se citi franc elvețian) au afectat capacitatea de achiziție în alte zone ale bugetului familial.
În continuare, rămâne de văzut dacă banii eventual rămași de la prezumata ieftinire a alimentelor se vor duce în creșterea vânzărilor la bunuri de consum altele decât cele alimentare. Cert este că piața a transmis un semnal foart important pe partea de cerere, care sugerează o lipsă a apetitului nu doar pentru creșterea consumului dar nici măcar pentru menținerea vânzărilor.
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
E foarte simplu. Cresterea veniturilor a avut loc pe segmentul superior – si cate frigidere si televizoare sa iti iei daca esti bogat? Deja ai dotat dormitoarele si bucataria cu televizoare, laptop are fiecare membru al familiei, idem tableta si telefon… Iar amaratii au inca frigiderele de pe vremea lui Ceashka.
pai nu-i niciun secret : angrosistii au marshat pe un trend constant ascendent , n-au fost atenti la precautia publicului fata de angajarea unor cheltuieli relativ importante, s-au aprovizionat (cam) excesiv, acu’ baga reduceri pentru reducerea stocurilor. intr-o luna -doua se recalibreaza si in functie de evolutiile politico-economice vor trece iar pe crestere usoara. mai exista si ‘importuri majorate conjunctural’ – cand a devenit clar ca Dolarul se urca fata de Euro si implicit fata de leu – inca un motiv pentru aprov. in exces.
O explicatie a acestui fenomen este motivata prin faptul ca foarte multi consumatori din Romania isi comanda direct pe site-urile de afara (amazon, ebay, etc.) pentru ca produsele au un pret mult mai scazut si conditii comerciale mai avantajoase (ex. retur fara probleme, garantia e garantie, chiar si produsele par sa fie de o calitate superioara fata de cele similare comercializate in Romania).
POate comerciantii nostri ar trebui sa isi reevalueze politica de adaosuri comerciale care este nejustificat de mare…daca vor sa mai ramana in piata.
Nu cumva „statistica ” falsa, privind o crestere (inexistenta) a veniturilor populatiei este dezmintita – de lipsa de „corelare” a miniciunilor dintre o statistica si alta?
De unde atita crestere a veniturilor, in lipsa de 7 ani a investitiilor straine si publice in economie si industrie?