joi

28 martie, 2024

7 martie, 2018

România și-a văzut pusă în pericol „ireversibilitatea progresului in lupta impotriva coruptiei” și nu a făcut progrese sau acestea au fost limitate, în cazul soluţionării recomandărilor specifice de ţară pentru perioada 2017 – 2018, se arată în Raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană în cadrul Semestrului european.

Nu au fost deloc înregistrate progrese în ceea ce priveşte:

  • asigurarea implementării cadrului fiscal
  • stabilirea salariului minim printr-un mecanism transparent,
  • stabilirea vârstei de pensionare.

Au fost înregistrate progrese limitate cu privire la:

  • respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor,
  • administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice.
  • combaterea muncii nedeclarate,
  • combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.

De altfel, România a implementat complet doar 11 % dintre recomandările specifice de țară (CSR) făcute de CE între 2011 și 2017.

Progresele au fost substanțiale doar pentru 4% dintre recomandări și cele  mai multe (53%) au înregistrat „anumite progrese”.

(Descărcați AICI – LINK Raportul de țară privind România al Comisiei Europene)

Cele 3 recomandări specifice

Prima recomandare specifică de ţară a Consiliului European spunea, în 2017, că România trebuia să asigure conformitatea cu Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017 de a corecta abaterea vizibilă de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar astfel încât să poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu – deja celebrul MTO.


În realitate, abaterea s-a adâncit, deși „din 2009, România a urmărit o consolidare fiscală semnificativă care a condus la atingerea obiectivului său pe termen mediu în 2014 și 2015. Cu toate acestea, autoritățile au urmărit o politică fiscală expansionistă, care a dus la 2016 o abatere substanțială de la acest obiectiv”.

România trebuie să facă, în 2018, un efort fiscal-bugetar „notabil”, în conformitate cu cerinţele componentei preventive a Pactului de stabilitate şi de creştere şi să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar.

De asemenea, trebuie consolidată respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor şi combătută munca nedeclarată, inclusiv prin utilizarea sistematică a controalelor integrate.

Cea de-a doua recomandare specifică de ţară viza consolidarea politicilor de dezvoltare a pieței muncii.

„Au fost unele progrese realizate penru îmbunătățirea politicilor privind o piață activă a muncii și reforma serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, mai ales în 2016, dar (progresele) au încetinit de atunci”, spune raportul CE.

Cea de-a treia recomandare specifică de ţară făcută României era să adopte legislaţia care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent, recrutat pe baza unor criterii obiective.

De asemenea, ţara trebuie să consolideze ierarhizarea în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora şi să asigure în timp util punerea în aplicare integrală şi sustenabilă a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.

Potrivit evaluării Comisiei, România a făcut progrese limitate cu adoptarea legislaţiei care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent precum şi cu privire la consolidarea ierarhizării în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora.

Unele progrese au fost făcute cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.

În următoarea perioadă, Consiliul European ar urma să discute concluziile care reies din fiecare raport de ţară.

Ulterior, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre cu privire la rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie statele membre sunt aşteptate să răspundă la provocările identificate în programele lor naţionale de reformă şi programele de convergenţă. Pe baza tuturor acestor surse, Comisia îşi va prezenta propunerile pentru noi recomandări specifice de ţară la finele primăverii, în care vor fi menţionate provocările principale care trebuie soluţionate de fiecare ţară.

Corupția

„Ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupției a fost recent pusă în pericol. Rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost în mare parte afectate de evenimentele din ultimul an”, spune Comisia Europeană (CE) în raportul de țară.

Modificările care sunt pe cale să fie legilor justiției „riscă să dăuneze independenței judiciare și să desființeze progresele realizate în ultimii 10 ani. În plus, instituțiile judiciare și cadrul legal pentru combaterea infracțiunilor de corupție continuă să fie supuse unei presiuni intense”, mai spune raportul citat.

Pe de altă parte, „măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare”, arată în raportul Comisiei Europene.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: