Ședinţa de marți a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a desfășurat pe durata a 5 ore și jumătate din cauza agendei încărcate. Oficial, pe ordinea de zi au stat teme importante: migrația, programul de înzestrare al armatei, situația din Orientul Mijlociu, Republica Moldova, pericolul terorist.
De remarcat că alături de toate aceste chestiuni pe lista problemelor discutate în CSAT apare, pentru a doua oară în mandatul lui Klaus Iohannis, problema defrișărilor ilegale.
Problema defrișărilor se întoarce pe agendă. Cu ce folos?
Potrivit comunicatului oficial de marți, ”în continuarea demersului iniţiat în anul 2015, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.”
Subiectul a fost și pe agenda unei ședințe organizate pe 9 iunie 2015, preşedintele Klaus Iohannis declarând la vremea respectivă că la nivelul CSAT s-a decis ca, în ceea ce priveşte defrişările ilegale, Guvernul României să ia măsuri pentru schimbarea cadrului legislativ astfel încât să existe o legislaţie „coerentă, clară şi riguroasă” în domeniu.
Subiectul fusese impus pe agendă ca efect al unor investigații de presă, care acuzau compania austriaca Holzindustrie Schweighofer de defrișări ilegale și de prelucrare în România de lemn tăiat și cumpărat ilegal.
Guvernul Ponta a decis, la două săptămâni după ședința CSAT din iunie 2015, ”reglementări mai stricte” în ceea ce privește exporturile de material lemnos, precum și suspendarea temporară a acestora, până în august 2015.
Paradoxal, jaful practicat sistematic asupra pădurilor nu se regăsește și în statistica oficială. Din contră, de la an la an cresc suprafețele împădurite și scade masa de lemn recoltată.
Acest lucru este posibil din cauza unor artificii legislative executate începând cu 2010, când în fondul forestier au început să fie contabilizate inclusiv terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, dar stabilite în condiţiile legii din 2008 a fi împădurite, perdele de protecție și pășuni.
Situația defrișărilor ilegale a provocat inclusiv reacția AmCham, care, în 2014, a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la anumite prevederi ale proiectului ce nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală și sustenabilă a fondului forestier.” AmCham se referea la modificările operate de Parlament la Codul Silvic.
În urmă cu 2 zile, presa anunța că Holzindustrie Schweighofer a deschis în România o nouă fabrică de cherestea.
Din octombrie 2014, în România funcționează ”Radarul pădurilor”, un sistem de raportare al transporturilor de lemn. La 112 se pot reclama suspiciuni legate de transporturi ilegale.
Digi 24, româniacurată.ro și ziare au prezentat situații când cei care au apelat 112 pe acest subiect au fost amendați de poliție, în țară.
Agenda oficială completă a reuniunii CSAT
Agenda reuniunii de marți a fost transmisă de un comunicat oficial:
O primă temă dezbătută în cadrul ședinței a reprezentat-o analiza şi aprobarea raportului privind stadiul îndeplinirii, în anul 2015, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă.
S-a apreciat că mărirea alocaţiilor bugetare pentru înzestrare, începută în anul 2013 şi continuată gradual, conform Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare, va permite diminuarea sau chiar eliminarea limitărilor actuale ale capabilităţilor militare naţionale.
Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit aprobarea raportului referitor la stadiul desfăşurării activităţilor prevăzute în Planul-cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României în anul 2015.
Membrii Consiliului au fost informaţi despre activităţile de restructurare care s-au derulat în concordanţă cu obiectivele din Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă şi a căror continuare va viza menţinerea şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice Armatei României, potrivit angajamentelor naţionale asumate.
Cu privire la evoluţiile actorilor non-statali de factură jihadistă, respectiv impactul asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Consiliul a apreciat că acţiunile asociate fenomenului Primăverii Arabe au determinat destabilizarea continuă a climatului regional de securitate din zona Orientului Mijlociu şi Africii de Nord. De asemenea, Consiliul a apreciat că marea responsabilitate ce îi revine Comunităţii internaţionale este aceea de a acţiona în direcţia susţinerii eforturilor statelor la nivel naţional şi global pentru evitarea apariţiei unor noi incubatoare de actori non-statali violenţi jihadişti.
În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a analizat impactul evoluţiilor din Balcanii de Vest, pe fondul riscurilor de securitate actuale, asupra politicii externe şi securităţii României. Interesul prioritar al țării noastre vizează includerea arealului Balcanilor de Vest într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Est care să potenţeze relevanţa strategică a României, la intersecţia spaţiilor carpatic, dunărean, balcanic şi pontic.
Perspectivele evoluţiei situaţiei politice din Republica Moldova au reprezentat un alt punct analizat în cadrul şedinţei. S-a desprins ideea că se impune aplicarea credibilă şi sustenabilă a unui program de reforme care să susţină Republica Moldova pe termen mediu şi lung, atât în planul evoluţiilor interne, cât şi în cel al relaţiei cu România.
Referitor la fenomenul migraţiei ilegale la nivel european, Consiliul a apreciat că, pentru gestionarea unor potenţiale efecte negative generate de evoluţia fenomenului migraţiei ilegale, este necesară, în principal, adoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu, consolidarea mijloacelor de cooperare interinstituţională între toate structurile cu atribuţii în domeniul migraţiei şi obţinerea de date suplimentare privind gestionarea şi integrarea refugiaţilor de la state membre ale UE cu experienţă în domeniu.
În continuarea demersului iniţiat în anul 2015, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.
Totodată, membrii Consiliului au analizat şi aprobat activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2015 şi principalele obiective pentru anul 2016. S-a concluzionat că, pe fondul multiplelor evenimente interne şi internaţionale care au marcat anul 2015, instituţiile şi-au îndeplinit misiunile şi obiectivele asumate.
De asemenea, s-a analizat şi aprobat activitatea Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetică şi a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2015, precum şi planul de activitate pentru anul 2016.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat Concepţia de realizare a Sistemului de comunicaţii şi informatic al Forţelor Armate ale României şi raportul privind concluziile rezultate în urma desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de mobilizare, în anul 2015, pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare.
În finalul şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2015 şi au decis trimiterea acestuia, spre aprobare, către Parlamentul României.
La şedinţă au participat: Prim-ministrul Guvernului României, Dacian Cioloş; Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Grigore Borc; Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Ioan Motoc; Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă; Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu; Ministrul Justiţiei, Raluca Alexandra Prună; Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dana Dragu; Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig; Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu; Șeful Statului Major General, general Nicolae-Ionel Ciucă; Consilierul Prezidenţial pentru Securitate Naţională, Ion Oprişor, şi Secretarul CSAT, general-maior Mihai Șomordolea.
Au mai participat, ca invitaţi: Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Raul Bostan; Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer; Ministrul Transporturilor, Dan Marian Costescu; Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, general Marcel Opriş, şi Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, general Lucian-Silvan Pahonţu.
Urmărește-ne pe Google News
