La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Şedinţa de guvern România-Moldova: Gazoductul Iaşi-Ungheni până la finele anului 2012. Doar 8% din ajutorul românesc a ajuns la moldoveni

de Mihai Pavelescu 4.3.2012

Gazoductul Iaşi-Ungheni urmează să fie realizat până la sfârşitul anului 2012, interconectarea reţelelor de transport de gaze fiind prioritatea numărul 1 a guvernelor României şi Republicii Moldova, au conchis, sâmbătă, cei doi premieri, Mihai-Răzvan Ungureanu, respectiv Vlad Filat, după reuniunea comună a ambelor guverne, la Iaşi.

”Un domeniu aparte, care este vital pentru Republica Moldova şi care vizează securitatea energetică a ţării, a fost discutat în detaliu. Responsabilii de domenii cunosc exact ce au de făcut pentru ca proiectele iniţiate să se materializeze. Aici, prioritatea numărul unu este interconectarea reţelelor de transport al gaze naturale”, a afirmat premierul moldovean, Vlad Filat, într-o conferinţă de presă comună, susţinută alături de omologul lui, Mihai-Răzvan Ungureanu.

Şeful Guvernului de la Chişinău a susţinut că finanţarea proiectului este asigurată atât pentru partea moldoveană, cât şi pentru partea română.

La şedinţa comună a celor două guverne, ministrul român al Economiei, Lucian Nicolae Bode, şi viceprim-ministrul şi ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, au convenit că atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova, interconectarea sistemelor naţionale de transport de gaze naturale constituie un obiectiv strategic şi contribuie la consolidarea securităţii energetice a celor două state, precum şi la diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare.

Pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, ministerele de resort au semnat în anul 2011 un Memorandum de înţelegere privind pregătirea condiţiilor pentru construcţia conductei de presiune înaltă Iaşi-Ungheni.

De asemenea, a fost finalizat studiul de fezabilitate al proiectului, iar următoarea etapă în dezvoltarea proiectului va fi elaborarea proiectului tehnic care să includă secţiunea terestră a conductei, cât şi subtraversările râului Prut, susţin oficialii guvernamentali.

Valoarea proiectului este estimată la 20 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro vin de la Comisia Europeană.

Gazoductul, care ar ajunge la circa 20 de kilometri, ar urma să constituie conturarea independenţei energetice a Republicii Moldova faţă de gazul din Rusia.

Alte proiecte energetice comune

Un alt proiect energetic româno-moldovenesc, aflat în stadiu de discuţii, este interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană de electrificare ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for Electricity) şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău.

Proiectul de investiţie are în vedere interconectării energetice a Republicii Moldova atât la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E) cât şi cu România, LEA 400 kV Suceava-Bălţi.

Proiectul liniei electrice LEA 110 kV Fălciu-Goteşti, pentru care Transelectrica SA a realizat deja partea de investiţii pe teritoriul României si care se estimează a fi finalizat la sfârşitul anului 2012, susţin oficialii Guvernului României.

Republica Moldova a beneficiat de numai 8 milioane de euro din ajutorul românesc. Programul de sprijin se extinde cu Mediul: 15 milioane de euro

Din ajutorul oferit într-un program românesc început de doi ani, în valoare totală de 100 de milioane de euro, Republica Moldova a rimit sprijin nerambursabil de la România de numai 8 milioane de euro – ca asistenţă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din anul 2010.

”Până acum, singurul rezultat palpabil este ajutorul de urgenţă dat în anul 2010, în valoare de 8 milioane de euro”, a precizat premierul român, Mihai-Răvan Ungureanu.

Chestionat de un jurnalist, el a evitat să spună dacă este sau nu mulţumit de implementarea programului de sprijin românesc în Republica Moldova.

”Nu cred că are relevanţă dacă aş fi sau nu mulţumit, ceea ce contează pentru dumneavoastră şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova este felul în care reuşim să operaţionalizăm această sută de milioane de euro în modul în care milioanele se transformă în proiecte şi finanţează implicit proiecte”, a susţinut Ungureanu.

În schimb, premierul moldovean, Vlad Filat, a recunoscut că şi autorităţile de la Chizinău sunt responsabile de absorbţia redusă a banilor româneşti.

”Aici, trebuie să recunosc că sunt probleme în administrare şi la Chişinău. De aceea, am convenit cum înlăturăm aceste carenţe în implementarea acordului, care este important pentru Republica Moldova”, a declarat Filat.

Sâmbăă, la Iaşi, cele două guberne au stabilit să extindă şi la sectorul de mediu programul de sprijin românesc, pentru ca Republica Moldova să primească 15 milioane de euro pe programe dîn acest dmeniu, în cadrul ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro.

În acest sens, Ungureanu I-a trasat ministrului Mediului, Laszlo Borbely, sarcina să semneze un acord suplimentar cu Republica Moldova şi să implementeze proiectele de mediu, alături de autorităţile de la Chişinău.

În cadrul Consiliului European, România a anunţat că va contribui cu suma de 15 milioane de euro pentru perioada 2010-2012, pentru a susţine efortul financiar global al UE, în contextul în care, în decembrie 2009, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au convenit că suma reprezentând contribuţia UE la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt (finanţarea timpurie), pentru perioada 2010-2012, este de 2,4 mld. euro anual. Suma a fost stabilită pe baza contribuţiilor voluntare ale statelor membre.

programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, a fost semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, şi vizează dezvoltarea cooperării dintre cele două state în domeniile infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic la care se adaugă, conform Declaraţiei comune semnate astăzi, domeniul protecţia mediului şi schimbări climatice.

Pentru proiectele din sectoarele infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic, coordonarea revine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – pentru România şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) – pentru Republica Moldova.

Autorităţile de coordonare a implementării prevederilor Acordului şi a Declaraţiei comune pentru proiectele în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice sunt, pentru România – Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) şi pentru Republica Moldova – Ministerul Mediului (MM).

Relaţiile cu Moscova, în perspectiva alegerilor ruseşti de duminică

Atât premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, cât şi omologul său moldovean, Vlad Filat, au avut declaraţii prudente faţă de Rusia, chestionaţi fiind de jurnalişti în contextul alegerilor de duminică, din Federaţia Rusă, unde favorit pentru câştigarea unui mandat de preşedinte, pe 6 ani, este premierul Vladimir Putin, care a mai condus de la Kremlin în două mandate.

* MR Ungureanu: ”Ca partener economic, Federaţia Rusă poate fi, într-adevăr, importantă pentru România, în condiţiile în care există respect pentru angajamente, beneficiu mutual. Pe aceste coordonate vom merge în continuare. Credem că un dialog pragmatic, aşezat pe înţelegeri foarte clare, dar şi pe explicaţii foarte clare, foloseşte ambelor capitale. Considerăm, totodată, că este nevoie de un plus de dialog care să clarifice chestiuni dar şi care să rezolve chestiuni aflate în suspensie”.

* Vlad Filat: ”Noi vom continua să avem relaţii bune cu Federaţia Rusă deoarece, dincolo de relaţiile actuale, noi privim lucrurile în perspectivă. Federaţia Rusă este un partener important economic al ţării noastre. Federaţia Rusă este participant în procesul de reglementare în conflictul transnistrean”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult