Gazoductul Iaşi-Ungheni urmează să fie realizat până la sfârşitul anului 2012, interconectarea reţelelor de transport de gaze fiind prioritatea numărul 1 a guvernelor României şi Republicii Moldova, au conchis, sâmbătă, cei doi premieri, Mihai-Răzvan Ungureanu, respectiv Vlad Filat, după reuniunea comună a ambelor guverne, la Iaşi.
”Un domeniu aparte, care este vital pentru Republica Moldova şi care vizează securitatea energetică a ţării, a fost discutat în detaliu. Responsabilii de domenii cunosc exact ce au de făcut pentru ca proiectele iniţiate să se materializeze. Aici, prioritatea numărul unu este interconectarea reţelelor de transport al gaze naturale”, a afirmat premierul moldovean, Vlad Filat, într-o conferinţă de presă comună, susţinută alături de omologul lui, Mihai-Răzvan Ungureanu.
Şeful Guvernului de la Chişinău a susţinut că finanţarea proiectului este asigurată atât pentru partea moldoveană, cât şi pentru partea română.
La şedinţa comună a celor două guverne, ministrul român al Economiei, Lucian Nicolae Bode, şi viceprim-ministrul şi ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, au convenit că atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova, interconectarea sistemelor naţionale de transport de gaze naturale constituie un obiectiv strategic şi contribuie la consolidarea securităţii energetice a celor două state, precum şi la diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare.
Pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, ministerele de resort au semnat în anul 2011 un Memorandum de înţelegere privind pregătirea condiţiilor pentru construcţia conductei de presiune înaltă Iaşi-Ungheni.
De asemenea, a fost finalizat studiul de fezabilitate al proiectului, iar următoarea etapă în dezvoltarea proiectului va fi elaborarea proiectului tehnic care să includă secţiunea terestră a conductei, cât şi subtraversările râului Prut, susţin oficialii guvernamentali.
Valoarea proiectului este estimată la 20 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro vin de la Comisia Europeană.
Gazoductul, care ar ajunge la circa 20 de kilometri, ar urma să constituie conturarea independenţei energetice a Republicii Moldova faţă de gazul din Rusia.
Alte proiecte energetice comune
Un alt proiect energetic româno-moldovenesc, aflat în stadiu de discuţii, este interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană de electrificare ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for Electricity) şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău.
Proiectul de investiţie are în vedere interconectării energetice a Republicii Moldova atât la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E) cât şi cu România, LEA 400 kV Suceava-Bălţi.
Proiectul liniei electrice LEA 110 kV Fălciu-Goteşti, pentru care Transelectrica SA a realizat deja partea de investiţii pe teritoriul României si care se estimează a fi finalizat la sfârşitul anului 2012, susţin oficialii Guvernului României.
Republica Moldova a beneficiat de numai 8 milioane de euro din ajutorul românesc. Programul de sprijin se extinde cu Mediul: 15 milioane de euro
Din ajutorul oferit într-un program românesc început de doi ani, în valoare totală de 100 de milioane de euro, Republica Moldova a rimit sprijin nerambursabil de la România de numai 8 milioane de euro – ca asistenţă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din anul 2010.
”Până acum, singurul rezultat palpabil este ajutorul de urgenţă dat în anul 2010, în valoare de 8 milioane de euro”, a precizat premierul român, Mihai-Răvan Ungureanu.
Chestionat de un jurnalist, el a evitat să spună dacă este sau nu mulţumit de implementarea programului de sprijin românesc în Republica Moldova.
”Nu cred că are relevanţă dacă aş fi sau nu mulţumit, ceea ce contează pentru dumneavoastră şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova este felul în care reuşim să operaţionalizăm această sută de milioane de euro în modul în care milioanele se transformă în proiecte şi finanţează implicit proiecte”, a susţinut Ungureanu.
În schimb, premierul moldovean, Vlad Filat, a recunoscut că şi autorităţile de la Chizinău sunt responsabile de absorbţia redusă a banilor româneşti.
”Aici, trebuie să recunosc că sunt probleme în administrare şi la Chişinău. De aceea, am convenit cum înlăturăm aceste carenţe în implementarea acordului, care este important pentru Republica Moldova”, a declarat Filat.
Sâmbăă, la Iaşi, cele două guberne au stabilit să extindă şi la sectorul de mediu programul de sprijin românesc, pentru ca Republica Moldova să primească 15 milioane de euro pe programe dîn acest dmeniu, în cadrul ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro.
În acest sens, Ungureanu I-a trasat ministrului Mediului, Laszlo Borbely, sarcina să semneze un acord suplimentar cu Republica Moldova şi să implementeze proiectele de mediu, alături de autorităţile de la Chişinău.
În cadrul Consiliului European, România a anunţat că va contribui cu suma de 15 milioane de euro pentru perioada 2010-2012, pentru a susţine efortul financiar global al UE, în contextul în care, în decembrie 2009, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au convenit că suma reprezentând contribuţia UE la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt (finanţarea timpurie), pentru perioada 2010-2012, este de 2,4 mld. euro anual. Suma a fost stabilită pe baza contribuţiilor voluntare ale statelor membre.
programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, a fost semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, şi vizează dezvoltarea cooperării dintre cele două state în domeniile infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic la care se adaugă, conform Declaraţiei comune semnate astăzi, domeniul protecţia mediului şi schimbări climatice.
Pentru proiectele din sectoarele infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic, coordonarea revine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – pentru România şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) – pentru Republica Moldova.
Autorităţile de coordonare a implementării prevederilor Acordului şi a Declaraţiei comune pentru proiectele în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice sunt, pentru România – Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) şi pentru Republica Moldova – Ministerul Mediului (MM).
Relaţiile cu Moscova, în perspectiva alegerilor ruseşti de duminică
Atât premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, cât şi omologul său moldovean, Vlad Filat, au avut declaraţii prudente faţă de Rusia, chestionaţi fiind de jurnalişti în contextul alegerilor de duminică, din Federaţia Rusă, unde favorit pentru câştigarea unui mandat de preşedinte, pe 6 ani, este premierul Vladimir Putin, care a mai condus de la Kremlin în două mandate.
* MR Ungureanu: ”Ca partener economic, Federaţia Rusă poate fi, într-adevăr, importantă pentru România, în condiţiile în care există respect pentru angajamente, beneficiu mutual. Pe aceste coordonate vom merge în continuare. Credem că un dialog pragmatic, aşezat pe înţelegeri foarte clare, dar şi pe explicaţii foarte clare, foloseşte ambelor capitale. Considerăm, totodată, că este nevoie de un plus de dialog care să clarifice chestiuni dar şi care să rezolve chestiuni aflate în suspensie”.
* Vlad Filat: ”Noi vom continua să avem relaţii bune cu Federaţia Rusă deoarece, dincolo de relaţiile actuale, noi privim lucrurile în perspectivă. Federaţia Rusă este un partener important economic al ţării noastre. Federaţia Rusă este participant în procesul de reglementare în conflictul transnistrean”.
