Republica Moldova contează pe ajutorul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Recomandarea Comisiei Europene ca Republica Moldova să obţină statutul de candidată la aderarea la UE este un rezultat mult aşteptat, a spus Maia Sandu, președinte a Republicii Moldova, în ședința comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova, care a avut loc sâmbătă la Chișinău.
„Ieri, am primit recomandarea din partea Comisiei Europene de a obţine statutul de ţară candidată la UE. Este un rezultat mult aşteptat de cetăţenii Republicii Moldova şi care ne dă energia şi motivarea să muncim mai mult şi mai bine pentru a transforma societatea şi economia Republicii Moldova pentru atingerea standardelor Uniunii Europene. Contăm în acest drum pe sprijinul şi ajutorul României. România a fost mereu alături de noi”, a spus Maia Sandu, în discursul său, citat de Agerpres.
La rândul său, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, sâmbătă, că parcursul european şi integrarea în UE constituie unica soluţie viabilă pentru viitorul ţării sale.
În contextul reuniunii de sâmbătă, va fi semnată o Declaraţie comună. „Pe lângă simbolismul acestui eveniment, îmi doresc ca această platformă să servească drept reper pentru ghidarea activităţilor Legislativului de la Chişinău în procesul de negociere şi aderare la UE. Ce punem noi în acte şi în legi să simtă cetăţenii în viaţa de zi cu zi, o viaţă mai bună, fericită, aici, acasă. Avem mult de lucru, însă ştiu că vom reuşi, fiindcă avem prieteni de nădejde şi astăzi ei sunt prezenţi alături de noi în această ţară”, a spus Igor Grosu.
„În şedinţa comună de astăzi reafirmăm legătura specială dintre ţările noastre. (…) Viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană”, a declarat Florin Cîțu, președintele Senatului României.
„Astăzi, trebuie să facem un nou pas şi să muncim împreună, pentru a asigura un trai mai bun cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Iar pentru a face acest lucru, întărirea relaţiilor noastre bilaterale şi obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la Uniunea Europeană reprezintă bazele pentru atingerea acestui obiectiv. (…) Viitorul pe care îl construim astăzi trebuie să fie împreună, iar cei care caută să ne separe cu siguranţă nu vor binele cetăţenilor noştri. Această construcţie comună începe chiar de aici, de la Chişinău”, a spus Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a României.
Un moment istoric urmat de un proces dificil
Ucraina și Republica Moldova au fost recomandate de Comisia Europeană pentru acordarea statutului de țară candidată la aderarea la UE.
Decizia finală va fi luată de liderii țărilor UE la summit-ul de săptămâna viitoare, marcând o schimbare istorică a perspectivei Europei spre est, determinată de invazia Rusiei.
Republica Moldova „dispune de o bază solidă pentru a garanta stabilitatea instituţiilor sale, democraţia, statul de drept, drepturile omului” şi „au fost realizate progrese pentru a asigura un bun climat de afaceri” dar „rămân de întreprins reforme economice esenţiale”, a precizat executivul UE într-un comunicat.
„Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul” privind reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, ”credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor” unei candidaturi, declarase preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, vineri, într-o conferinţă de presă.
Republica Moldova se va confrunta în continuare cu un proces îndelungat pentru a atinge standardele necesare pentru aderare, iar cel mai evident exemplu este cel al Turciei, care este oficial candidată din 1999.
(Citește și: „Moment istoric: Comisia acordă Ucrainei și Moldovei recomandarea pentru candidatura de aderare la UE”)
Acordarea statutului de țară candidată depinde de aprecierea șanselor de îndeplinire a criteriilor de aderare („criteriile Copenhaga”), care sunt:
- politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților;
- economice: o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței;
- capacitatea administrativă și instituțională de a implementa în mod eficient acquis-ul și capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru.
România a depus cererea de aderare la UE în 1995, a început oficial negocierile în 2000 și doi ani mai târziu a fost stabilită foaia de parcurs a aderării, cu ținta 2007.
În 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles, România primește confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
