sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 octombrie, 2020

Reziliența securității cibernetice a Uniunii Europene a fost împinsă la limită pe fondul crizei de sănătate publică generate de pandemia COVID-19, potrivit unui raport al agenției europene de securitate cibernetică ENISA, citat de Euractiv.

Criza, se arată în document, a adus noi provocări pe frontul securității cibernetice a UE, dar a oferit în același timp noi modele pentru transformarea viitoare a acestui domeniu. Companiile au fost forțate să se adapteze rapid riscurilor care au decurs din munca de acasă.

”În timp ce lucrau de acasă, specialiștii în securitate cibernetică au trebuit să adapteze soluțiile existente la noua paradigmă, încercând să reducă la minimum expunerea la o varietate de noi atacuri ale căror puncte de intrare au fost conexiunile de acasă ale angajaților”, se arată în raport.


”În același timp și sub presiune ridicată, au fost nevoiți să implementeze soluții bazate pe componente anterior mai puțin sigure, cum ar fi accesul de la distanță prin internetul public, serviciile cloud, serviciile de streaming video nesecurizate și dispozitivele și aplicațiile mobile”, punctează specialiștii.

Printre formele de activitate cibernetică malițioasă care au înflorit în această perioadă se numără proliferarea comercianților online fictivi, precum și practicile de ”sextorcare”, o formă de extorcare sexuală online.

Cea mai comună amenințare cibernetică din perioada 2019-2020, notează ENISA, a fost malware, care apare adesea sub formă de viruși, ransomware și spyware, instalate pe computerele victimelor cu ajutorul unor programe software malițioase. În analiza amenințărilor, malware-ul este urmat de atacuri bazate de tip phishing.

Raportul ridică și problema activităților malițioase derulate de actori sponsorizați de state. Printre acestea se numără campaniile de dezinformare rău intenționate, ”concepute pentru a influența percepțiile sau pentru a manipula opiniile în favoarea unei anumite agende politice”, precum și o cursă cibernetică a înarmării și forme de furt de date, cum ar fi obținerea secretelor industriale prin spionaj.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La începutul acestui an, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyer, a sugerat că China ar fi putut fi în spatele unui val de atacuri cibernetice împotriva spitalelor din Europa în timpul focarului de coronavirus, subliniind că UE nu va „tolera” astfel de activități dăunătoare.

Mai mult, la începutul lunii iunie, NATO a lansat o declarație prin care condamna „activitățile cibernetice destabilizatoare și rău intenționate îndreptate împotriva celor a căror activitate este esențială pentru răspunsul împotriva pandemiei, inclusiv servicii de sănătate, spitale și institute de cercetare”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: