Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,0% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent (valoare ajustată sezonier și comunicată la Eurostat). De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +5,9% în seria ajustată sezonier.
În cifre absolute, valoarea PIB a fost recalculată ușor în sus față de datele prezentate în varianta provizorie inițială (+2.392,9 milioane lei sau 0,64% în termeni nominali), insuficient pentru a modifica procentajele de creștere anunțate anterior. Iată cum se prezintă acum situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:
Populația ceva mai puțin, administrația publică ceva mai mult decât se credea inițial
La recalculare s-a constat o creștere mai mică decât cea avută în vedere inițial la cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (de la +7,3% la +7,0%), urmare a revizuirii în scădere a volumului său de la +11,2% la +10,8%. În schimb, a fost modificată în sus cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,5%, ca urmare a majorării volumului său de la +2,0% la +3,7%.
De altfel, influența cererii interne venite din partea gospodăriilor populației asupra creșterii economice a fost temperată la 6,8%, de la 7,5%, cât se aprecia în prima variantă provizorie. În schimb, administrația publică a preluat cea mai mare parte din diferența rezultă, influența ei pe avansul PIB urcând de la +0,1% la +0,7%.
S-a mai ajustat cu efect favorabil pe rezultatul final exportul de bunuri şi servicii de la +1,6% la +3,8%, urmare a reevaluării considerabile în creştere a volumului său de la +3,5% la +8,5%. Din păcate, simultan a crescut și ritmul importurilor de la +5,0% la +6,0%, prin rectificarea volumului său de la +11,0% la +13,5%.
Per total, efectul negativ al schimburilor externe asupra creșterii PIB a fost redus de la -3,4%, cât se aprecia inițial, până la -2,2%, ceea ce constituie cea mai importantă modificare statistică alături de creșterea influenței variației stocurilor de la -0,8% la -1,9%. În traducere, românii au consumat mai mult din ce produseseră anterior și aveau deja în stoc și mai puțin prin soldul net negativ al schimburilor externe.
Rezultate bune în sectoarele de informații, agricultură și construcții
Dacă partea ce revine comerțului din creșterea economică era de așteptat să fie mult mai mare decât cea dată de activitatea industrială, surprinde oarecum poziția a doua ocupată de sectorul IT-telecom. Practic, dacă se face trimitere la ponderea lui în formarea PIB acesta a fost cel mai dinamic și a avut o influență determinantă pentru rezultatul final.
Și agricultura a performat mult peste ponderea sa extrem de scăzută în formarea PIB din prima jumătate a anului. Cu o zecime din ponderea industriei în rezultatul final, ea a adus o contribuție mai mare de jumătate față de cea dată de industrie și a egalat efectul statistic al majorărilor de salarii din sectorul bugetar (tehnic, acestea sunt asimilate unei creșteri a valorii adăugate brute).
Sectorul de construcții și cel conex, de tranzacții imobiliare au venit să contribuie și ele la rezultatul bun de avans al PIB. Ceea ce nu se prea poate spune despre sectorul intermedierilor financiare și de asigurări, confruntat în continuare cu o serie de probleme dar păstrat în domeniul pozitiv al influenței pe creșterea PIB.
De remarcat și faptul că, deși creșterea PIB în expresie brută pe primul semestru din 2016 a fost menținută la 6%, partea care revine valorii adăugate brute s-a diminuat față de primele estimări cu o jumătate de procent, în timp ce impozitele nete, adăugate la aceasta din motive de metodologie, au preluat echivalentul în contul lor.
