Mai mulți procurori, reprezentanţi ai asociațiilor profesionale, au acuzat joi activitatea Secției Speciale pentru investigarea magistraților, a cărei desființare se discută Consiliul Superior al Magistraturii. CSM ar trebui să decidă joi asupra avizului pe proiectul de desființare a acestei structuri create în 2018, în mandatul pe care fostul ministru Tudorel Toader l-a deținut în guvernările PSD-ALDE.
Procurorul militar Bogdan Pârlog, de la Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie”, a spus că, în anul 2019, Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a trimis trei dosare în instanţe, din care în două s-au dispus achitări (adică o rată de 100% pe pronunțări) cu șanse şi sunt şanse ca şi al treilea să se finalizeze cu acceaşi soluţie, existând posibilitatea ca SIIJ să reuşească „performanţa” de a avea o rată de „100% achitări” în toate cauzele ajunse în instanță.
„În ceea ce priveşte raportul de activitate al SIIJ, constatăm că s-au menţinut constanţi. Dacă ne uităm şi la anul precedent, vorbim de trei trimiteri în judecată pe nişte infracţiuni care de obicei sunt instrumentate de către parchetele de pe lângă judecătorii. Din trei rechizitorii cu care a fost sesizată instanţa de judecată, deja în două dintre ele a rămas definitivă soluţia de achitare. Ceea ce înseamnă deja că au 66% rată de achitare în acest moment, la care, probabil, sunt şanse mari să se adauge şi cea de-a treia achitare, astfel încât să reuşească performanţa de 100%” pe întreaga activitate, a spus Bogdan Pârlog.
Procurorul a adăugat că, în anul 2020, SIIJ a „produs” doar două rechizitorii trimise în instanţe, care privesc aceeaşi persoană, respectiv pe procurorul Mircea Negulescu, în condiţiile în care în cadrul Secţiei respective lucrează şapte procurori şi 20-30 de poliţişti.
„Pe anul precedent, constatăm că pe nişte resurse până la urmă comparate cu o structură centrală a unei direcţii, cu cheltuieli enorme, cu aducerea unor forţe de poliţie, care în cele mai multe cazuri treaba o făceau organele de poliţie, este o falsă părere când discutăm de doar şapte procurori. Să ne uităm şi la cei 20 sau 30 de poliţişti care sunt detaşaţi acolo, veniţi pe venituri enorme şi care de fapt desfăşoară activitatea. Cu aceste investiţii din partea statului, s-a ajuns ca pe anul 2020 să se producă două rechizitorii, iar dacă ne uităm la acele două rechizitorii vom constata că îl privesc pe acelaşi procuror Negulescu, care privesc o presupusă acţiune a lui, prin care a fost determinat acelaşi denunţător în ambele dosare (…). Orice parchet normal ar fi reunit cele două cauze şi am fi avut până la urmă într-un an de zile un singur rechizitoriu. Dacă pentru aşa ceva statul îşi permite să risipească atâtea resurse de care este nevoie vitală în cu totul alte zone ale Ministerului Public pentru a fi trimis Mircea Negulescu în judecată, avem o problemă până la urmă. Dacă această persoană dispare? Ca orice fiinţă umană este muritor. Ce se va întâmpla după dispariţia domnului Negulescu? Care va fi obiectul de activitate în materie de rechizitorii a acestei minunate secţii? Raportul de activitate arată încă o dată inutilitatea existenţei acestei secţii şi calitatea extraordinar de slabă a activităţii persoanelor care ocupă această secţie”, a declarat Bogdan Pârlog.
Procurorul Claudiu Sandu, de la Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”:
Din punctul nostru de vedere, ca asociaţie, activitatea SIIJ este, am putea spune, ruşinoasă.
Rezultatele pe anul 2020 arată ineficienţa unei asemenea structuri.
După acuzaţiile aduse de cei doi procurori, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a propus amânarea dezbaterilor privind discutarea raportului de activitate a SIIJ, pentru a da posibilitatea conducerii acestei Secţii să participe la şedinţă şi să ofere explicaţii, însă propunerea sa a fost respinsă, astfel încât discuţiile continuă în plenul CSM.
Urmărește-ne pe Google News
