40 de miliarde de euro este diferența estimată de trei persoane cu experiență în domeniul achizițiilor publice între valoarea oficială a contractelor afișate pe SEAP și valoarea lor reală.
Cei trei surse au prezentat jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor modul în care se poate fura prin SEAP în contextul anchetei pe care echipa condusă de Cătălin Tolontan, prezentată pe larg pe tolo.ro, o realizează în Scandalul Dezinfectanților Hexi Pharma.
Aceste date vin să confirme o analiză a Societății Academice Române care, în Raportul de țară pe anul 2014 sesiza, la rândul său, un număr incredibil de erate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, îndeosebi în anul 2013.
Analiza SAR a modului în care funcționează SEAP (care a presupus o documentare, o verificare și o testare a sistemului de peste șase luni) a ridicat o întrebare fundamentală: nu cumva întregul sistem a fost în așa fel conceput încât să ofere doar o aparentă transparență a contractelor publice?
Cât de funcțional este SEAP
Un fragment semnificativ al documentului publicat de romaniacurata.ro:
Un instrument care ar fi trebuit să asigure transparența procesului de atribuire a contractelor publice este Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În realitate, însă, cel puțin pentru cei care vor să vadă ce se întâmpla cu achizițiile publice, SEAP este dificil de folosit în mod eficient. Senzația cu care am rămas după luni de navigare este că SEAP a fost creat pentru a bifa o cerință, funcționalitatea sa fiind departe de una ideală.
Utilizarea SEAP devine nepractică atunci când se urmăresc anumite domenii mai largi. Interfața SEAP oferă doar posibilitatea căutării în funcție de câte un singur cod CPV (Codul Comun Internațional Privind Achizițiile de Produse și Servicii) specific.
În plus, SEAP nu permite însumarea cifrelor și la orice pas, fie că e vorba de căutare, de trecerea la pagina următoare din lista rezultată în urma căutării, fie că se dorește vizualizarea oricărui anunț, este necesară introducerea unui cod CAPTCHA. SEAP nu permite decât vizualizarea fiecărui anunț în parte, și realizarea de statistici, comparații sau topuri în funcție de valoarea contractelor e de domeniul SF.
În anumite cazuri, arată raportul SAR, verificarea completitudinii datelor a fost dificilă, deoarece nu am avut acces la funcții de verificare a numărului total de înregistrări din baza de date. Am comparat cu numărul de anunțuri afișate pe site-ul http://www.e-licitatie.ro (site-ul oficial al SEAP), însă eratele de exemplu nu pot fi numărate decât manual în online.
În ceea ce privește eratele la anunțurile din SEAP, ele pot avea structură diferită de la o înregistrare la alta, ceea ce face ca procesarea să necesite un număr considerabil de pași suplimentari pentru a depista toate cazurile posibile și a acționa în consecință. În cadrul conținutului eratelor, informația text introdusă nu respectă nicio standardizare, punctuație sau formatare. Prin urmare, aplicarea corecturilor specificate de erate reprezintă una dintre cele mai mari provocări în interpretarea datelor.
Eratele conțin o serie de informații esențiale care nu se regăsesc în nicio altă secțiune a SEAP. Mulți utilizatori au completat în erate informații referitoare la contracte subsecvente (în baza unui acord cadru) – numărul contractului, denumirea firmei contractante, valoarea contractului.
Este vorba de 1.243 modificări în 766 de erate (din 2.446 erate la anunțuri de atribuire, adica 31% din cazuri. Încă nu este clar dacă aceste alegeri au fost realizate în cunoștință de cauză, cu scopul îngropării unor contracte, sau fiindcă la momentul respectiv, nu se cunoștea o altă modalitate de a adăuga unui acord cadru contracte subsecvente.
Cele mai multe erate la ”Anunțuri de Atribuire” (40% din total) vizează sectorul construcțiilor (am luat în considerare diviziile CPV 44, 45 și 71).
Cele mai multe erate modifică anunțuri de participare. Aceasta înseamnă că regulile jocului – cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o firmă concurentă, termenele limită până la care se pot înscrie concurenții, valori estimate ale contractelor etc. – au fost schimbate pe parcursul procedurii de atribuire, fie în urma unor contestații sau solicitări de clarificări, fie în urma deciziilor autorităților contractante.
Cele 30 846 de erate la anunțuri de participare (85% din total) indică în mod clar încercarea de manipulare a acordării preferențiale a contractelor de achiziție publică.
Semnale vechi dinspre Bruxelles
În luna martie 2015, România Curată a prezentat, în exclusivitate, documentul Comisiei Europene (CE) prin care se arată de ce au fost suspendate plățile fondurilor din proiectele IT. Documentul (AICI -Link) descrie, pe puncte, mecanismul licitațiilor cu dedicație:
- Criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de evaluare a ofertelor
- Criterii de atribuire nejustificate pentru că nu au legătură cu obiectul contractului
- Tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție
- Cerințe tehnice ”cu dedicație” pentru eliminarea ofertanților nedoriți
- Produse finale ale proiectelor finanțate (platforme de e-learning) care nu sunt utilizate
- Verificatori puțini și insuficient pregătiți pentru a putea evalua/verifica din punct de vedere tehnic proiectele
- Suspiciuni de dublă finanțare
- Lipsa unor controale reale din partea autorității de management
Practic, neregulile semnalate în documentul CE (datat 23 decembrie 2014) reprezintă tabloul licitațiilor ”cu dedicație” care au ajuns ”la cine trebuia” prin impunerea unor cerințe care ajutau la scoaterea din competiție a ofertanților nedoriți.
Conform documentului CE, doar în cazul a două contracte de atribuire dintr-un eșantion de 9 contracte verificate ca eșantion se poate vorbi de existența unei concurențe reale.
Urmărește-ne pe Google News
