Parlamentul European a adoptat, marţi, rezoluția prin care cere Comisiei Europene înlocuirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se aplică numai României și Bulgariei, cu un instrument pentru monitorizarea și evaluarea stadiului democraţiei şi statului de drept în toate statele membre UE.
„În scopul stopării abordării actuale (…) privind situaţii percepute ca fiind încălcări ale principiilor democratice, ale principiilor statului de drept şi a drepturilor fundamentale în statele membre UE, Comisia Europeană trebuie să creeze un mecanism obligatoriu pentru monitorizarea anuală a datelor din aceste sfere”, arată rezoluţia adoptată marţi de Parlamentul European cu 405 voturi pentru, 171 împotrivă şi 39 de abţineri.
„Este un pas ferm spre reintroducerea statului de drept și a valorilor fundamentale în centrul dezbaterii europene. După cum știți, aceste criterii sunt aplicate țărilor canditate. Dar odată ce ai devenit membru cu drepturi depline al clubului european, beneficiezi de un soi de impunitate. Este vorba de așa-numita Dilemă Copenhaga”, a explicat Barbara Spinelli, raportorul din umbră al rezoluției.
Parlamentul va trimite Comisiei Europene solicitarea ca până la 17 septembrie să prezinte o propunere pentru acest Pact pentru Democraţie, Stat de Drept şi Drepturi Fundamentale.
Noul mecanism ar urma să fie obligatoriu raportare anuală a stadiului democrației în statele membre.
Un grup de experți va realiza un tablou cu punctaje acordate în urma evaluării și fiecare țară va primi o culoare în funcție de aceste punctaje: verde (dacă lucurile stau bine), galben (dacă există potențiale riscuri) și roșu (acolo unde se constată încășcări ale statului de de drept).
Evaluarea se va face pe baza unor indicatori precum accesul al justiție, libertatea presei, separarea puterilor în stat.
MCV, programat inițial pentru doar trei ani după aderare
Tratatul de aderare la UE prevede că, dacă există deficiențe grave în transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piața internă și, respectiv, justiție și afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit pentru prevenirea sau rezolvarea deficiențelor din domeniul judiciar și luptei împotriva corupției.
Autoritățile române au cerut de mai multe ori eliminarea MCV de care a fost condiționată și aderarea la Schengen a celor două state. România îndeplinește condițiile tehnice pentru a intra în zona Schengen, însă câteva state consideră în continuare că aderarea este inoportună cât timp rapoartele MCV nu consemnează dispariția marilor probleme din acest domeniu și reformele din justiție nu vor fi considerate ireversibile.
Ungaria și Polonia, noile îngrijorări ale UE
În ultimul timp, însă, marile probleme privind statul de drept au fost create de Ungaria și Polonia.
În cazul Poloniei, Comisia a declanșat anul acesta pentru prima oară mecanismul numit Cadrul privind Statul de Drept, introdus în 2014.
Comisia consideră că există o amenințare sistemică la statul de drept în Polonia, în special din cauza faptului că Tribunalul Constituțional este împiedicat să asigure pe deplin un control constituțional eficient, ceea ce afectează una dintre garanțiile esențiale ale statului de drept în această țară.
Urmărește-ne pe Google News
