Institutul Național de Statistică a anunțat săptămâna trecută accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică – diferența dintre populaţia de peste de 65 ani şi copiii până în 14 ani a crescut la 269.000 de persoane, în ianuarie 2017.
INS oferă însă datele pentru populația cu domiciliul în România, care nu mai are nicio legătură cu realitatea, și nu pentru populația care locuiește efectiv în România.
În cazul populației rezidente, care îi exclude pe românii plecați în străinătate, situația stă mult mai rău: în 2016 (ultimele date) existau în România cu 371.427 mai multe persoane de peste 65 de ani decât copii de cel mult 14 ani.
Datele pentru populația rezidentă vor fi anunțate în august.
Și nici aceasta nu este situația reală, deoarece INS are ca bază la populația rezidentă un număr total de aproximaiv 2,5 milioane de români emigrați. Datele ONU, colectate din România și statele de destinație, arată însă că anul trecut circa 3,4 milioane de români locuiau în afara granițelor țării.
Ce spune INS despre îmbătrânirea populației după domiciliu
La 1 ianuarie 2017, populația după domiciliu a României era de 22,223 milioane de persoane.
Potrivit metodologiei, domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.
Sunt date provizorii ce vor fi revizuite în 2018, până când ar urma să fie cunoscute mai multe date despre fenomenele demografice (naşteri şi decese) din străinătate.
Se știe, în principiu, că fertilitatea românilor plecați este mai mare decât cea a românilor rămași.
Populația după domiciliu cu vârste de peste 65 ani a ajuns la 1 ianuarie să reprezinte 16% din populație, cu 0,3 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an.
Distanța față de categoria opusă ( 0 – 14 ani) s-a extins pentru că a scăzut populația tânără, dar a crescut cea în vârstă.
De așteptat o accelerare mai mare la populația rezidentă
Datele privind populația rezidentă vor fi publicate în luna august.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat și anul trecut, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane (3,436 milioane faţă de 3,059 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2016).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).
Indicele de îmbătrânire demografică
Indicele de îmbătrânire demografică s-a degradat accelerat începând cu începutul anilor 90.
În 1992, existau 48,7 persoane de peste 65 de ani la 100 de copii sub 15 ani.
Din acel moment, durata medie de viață a crescut, în timp ce numărul nou-născuților s-a diminuat.
De atunci, în 10 ani, indicele aproape că s-a dublat, iar în 2005, numărul persoanelor în vârstă a depăsit pragul de 90 de români peste 64 de ani la 100 de copii sub 15 ani (91,55 – 100).
Anul 2014 a fost primul în care cele două segmente au ajuns la paritate – la 100 de minori de cel mult 14 ani existau, la 1 iulie 2014, 101,87 persoane de peste 65 de ani.
Urmărește-ne pe Google News
