fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Scurt ghid de pregătire a planului de continuitate a afacerii

de Claudiu Constantinescu , Raluca Anton 6.3.2020

Majoritatea organizațiilor mari din România au un plan de continuitate a afacerii (business continuity plan), care de obicei este concretizat sub forma unui document care cuprinde acțiunile necesare reluării activității în cazul apariției unor situații atipice și cu impact semnificativ asupra businessului. În mod tradițional, aceste planuri de continuitate iau în considerare scenarii de atacuri cibernetice, dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, sau informații și scenarii adverse intens mediatizate care pot afecta capacitatea organizației de a-și continua activitatea în parametri obișnuiți.

Principalul obiectiv al acestor planuri este de a restabili funcțiunile critice ale organizației, pentru a putea relua activitatea în mod ordonat și gradual. Prioritățile sunt diferite în funcție de domeniul în care activează organizația. Băncile, spre exemplu, urmăresc cu prioritate restabilirea funcționării sistemelor de plăți cu cardul și online; pentru operatorii de telecomunicații, primează asigurarea serviciilor de telefonie și a traficului de date către clienți; furnizorii de utilități urmăresc cu prioritate restabilirea furnizării de servicii și reducerea zonei afectate.

Tic-tac, tic-tac

Timpul este un element esențial în execuția planului de continuitate a afacerii, având în vedere că perioadele repetate sau lungi de nefuncționare pot produce pagube economice și de reputație pentru organizații. Drept dovadă, în aproximativ toate industriile puternic reglementate (servicii financiare, telecomunicații, energie etc.) există norme specifice care prevăd praguri maxime de indisponibilitate pentru anumite tipuri de servicii. Încălcarea acestora duce la aplicarea unor sancțiuni care de multe ori sunt consistente.

În general, timpii de recuperare pentru funcțiunile critice sunt de ordinul orelor, pe când pentru funcțiunile interne, care nu sunt critice, timpii de recuperare pot fi de câteva zile și, foarte rar, mai mari de o lună. Infrastructurile IT sunt construite în jurul acestui principiu. Pentru unele sisteme este preferabil un mecanism de comutare automată (failover) într-un centru de date din alt oraș sau în cloud, iar pentru altele este suficient să existe copii de siguranță ale datelor, urmând ca refacerea acestora să dureze mai mult. Distincția între metodele alese de recuperare este făcută de cât de importantă este recuperarea serviciilor și datelor într-un timp scurt versus cât de costisitoare sunt măsurile de pregătire în acest sens.

Continuitatea afacerii în caz de pandemie

Un plan de continuitate a afacerii ia în calcul și amenințarea apariției unei pandemii. Acest lucru schimbă însă semnificativ regulile jocului. Chiar dacă putem presupune că impactul direct este minim – un procent mic de angajați bolnavi la un moment dat –, măsurile preventive precum izolarea, punerea în carantină a personalului, restricțiile de circulație și de transport și evitarea voluntară a contactului direct testează limitele organizațiilor de a-și desfășura activitatea fără prezența fizică a personalului în spațiile de lucru. De la aspecte de ordin juridic și până la aspecte de ordin practic, este foarte dificil de estimat câte organizații sunt cu adevărat pregătite să funcționeze în aceste situații pentru mai multe săptămâni sau chiar luni.

De asemenea, persoanele care lucrează cu ajutorul calculatorului ar fi și ele semnificativ afectate. Sistemele IT pot fi pregătite pentru angajații care lucrează la distanță, dar nu sunt, în general, configurate să permită accesul în rețea de la distanță, simultan, pentru un număr mare de angajați. Mai mult, dacă în mod normal acest acces este efectuat prin intermediul laptopului de serviciu, există probabilitatea apariției unei noi nevoi, aceea de a asigura funcționarea simultană a zeci sau chiar sute de calculatoare personale într-un interval de timp foarte mic, de câteva zile, lucru care implică mobilizarea unor resurse importante care să faciliteze înrolarea echipamentelor personale (BYOD – Bring Your Own Device).

„Inima” unei reacții coordonate în timpul unei situații de criză este reprezentată de constituirea unei celule de criză la nivelul organizației, care să includă persoane cu putere de decizie, personal pregătit și capabil să comunice clar și prompt, atât intern, cât și extern, dar și personal care să coordoneze restabilirea sistemelor IT. Însăși funcționarea celulei de criză poate fi afectată, în cazul impunerii unor restricții de deplasare și transport.

Însă scenariul unei pandemii nu trebuie analizat doar prin prisma impactului direct. O astfel de undă de șoc este însoțită de obicei de reașezări economice și sociale și de schimbarea comportamentului de consum. În acest context, este posibil ca riscurile de continuitate a afacerii să fie amplificate și să necesite, în primul rând, adaptarea și comunicarea imediată a modalităților de acțiune, situație în care actualizarea documentației formale trece în plan secundar.

În construirea planurilor de continuitate, organizațiile nu trebuie să omită importanța protejării vieții umane, care reprezintă prioritatea numărul unu a oricărui astfel de exercițiu. Pe lângă aspectul umanitar, nenumărate exemple pragmatice ne arată că nimeni nu este dispus să participe la reluarea activității unei afaceri atunci când viața sa sau a celor apropiați este amenințată.

Pregătirile trebuie însoțite de testări ale componentelor importante pentru reluarea activității și ale planurilor efective, începând cu managementul crizei, incluzând sistemele informatice și terminând cu relocarea personalului.

*

Claudiu Constantinescu, Senior Manager, și Raluca Anton, Manager Managementul Riscului, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult