fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Școala în Europa: Șansa de-a depăși condiția educațională a părinților. Particularitățile României

de Mariana Bechir 13.12.2013

România este țara europeană cu cel mai mare procent de copii care au același nivel de educație cu părinții lor. Indicatorul se numește ”persistență în transmiterea intergenerațională a nivelului de educație” . Fenomenul se manifestă în familiile cu părinți care au studii înalte: 82% din copiii care provin din aceste familii sunt ei înșiși cel puțin absolvenți de facultate, potrivit unui studiu realizat de Eurostat. (Biroul lucrează, în studiul său, cu 3 nivele: educație superioară, educație medie și educație redusă.)

România este urmată la acest capitol de Irlanda și Luxemburg (unde 79% din urmașii celor cu studii superioare au nivel înalt de educație).

1. Educația înaltă în UE 28

Media UE28 era în 2011 cu 20 de puncte procentuale sub cea întregistrată în România: 63% din copiii europeni ai celor cu nivel înalt de educație sunt, la rândul lor, cel puțin absolvenți de facultate.

În Europa, Austria și Germania sunt statele cu cele mai puține persoane care au atins nivelul de studii ridicat al părinților – doar 46%, în Austria, și 50% în Germania, din copiii părinților care au absolvit instituții de învățământ superior au terminat și ei o facultate. Restul au studii medii sau reduse.

Se evidențiază Malta, cu procentele cele mai mari de copii care nu au conservat nivelul ridicat de educație al părinților: 26% din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu studii superioare au nivel scăzut de educație, 25% au nivel mediu.

La celălalt pol se află România, cu 0% copii care provin din familii cu studii superioare și nu au depășit nivelul scăzut de educație, iar 18% din copiii celor cu studii superioare sunt absolvenți de studii medii.

La nivel european, 63% din copiii celor cu studii superioare au atins același nivel de pregătire ca și al părinților.

Studiul a fost realizat în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 59 de ani, care au oferit informații despre nivelul lor de educație și cel al părinților lor.

* – ”Dinamica pe verticală”: Copii care își depășesc părinții la nivelul de studii

Studiul Eurostat încearcă să surprindă trendul transmiterii intergeneraționale a nivelului de educație în UE28, pentru a stabili dacă ceea ce caracterizează societatea europeană în acest domeniu este persistența sau dinamica pe verticală.

Dinamica pe verticală, în sus, este cea importantă și arată egalitatea de șanse dintr-o societate, cu toate aspectele ei – gradul în care copiii din familii sărace și cu nivel scăzut al studiilor au acces la educație superioară, diferențele dintre sistemul educație din zonele sărace și cele bogate, din rural și urban, facilitățile acordate de un stat pentru ca tinerii să urmeze cursurile unei facultăți (burse, sistem de credite pentru studii) etc.

Marea Britanie și Finlanda sunt țările cu cele mai mari procente de adulți care și-au depășit cu mult părinții, adică au făcut saltul de la nivel scăzut de educație al părinților, la un nivel ridicat de educație. O treime din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu nivel scăzut de educație (33% în Finlanda și 32%, Marea Britanie) sunt absolvenți de facultate.

Procentele sunt similare și în privința copiilor din familii cu studii medii care au atins un nivel ridicat de educație – 51% în Marea Britanie și 52% în Finlanda.

Doar 15%, în cazul ambelor state, au menținut nivelul scăzut de educație al părinților, comparativ cu media de 34% la nivel UE.

Sunt două sisteme sociale foarte diferite, și cu ceva distanță între ele la capitolul performanțelor școlare medii. Finlanda a coborât abrupt în Testele școlare PISA, ajungând pe locul 12 în clasamentele din 2012, în timp ce elevii britanici s-au situat pe locul 26.

* – Copii care mențin nivelul scăzut de educație al părinților

Cel mai important tabel, pentru a vedea dacă există evoluție, este cel al copiilor proveniți din părinți cu nivel scăzut de educație.

La nivel european, din 10 copii proveniți din părinți cu puțină educație, 3 au rămas captivi la acest nivel, 5 au atins nivelul mediu, iar 2 au terminat studii superioare.

Procente mari ale captivilor, adică persistență ridicată în rând familiile cu studii reduse se înregistrează în Malta, unde 73% din copiii părinților cu nivel mic de educație nu reușesc să-și depășească părinții. Procentul este mai mare decât dublul mediei europene.

Urmează Portugalia, cu 68%, și Luxemburg, cu 52%.

2. Problema României : doar 9 din 100 de copii săraci reușesc să ajungă la educație înaltă

În România, persistența în interiorul familiilor cu părinți cu educație redusă este relativ mică, sub media europeană: 23% din copiii din familiile cu studii reduse conservă nivelul de educație. 67%, adică 2 din 3 copii cu părinți care au educație scăzută, ajung la nivel mediu de educație.

Aceasta este situația actuală, dar lucrurile se vor schimba în următorii ani, deoarece sondajul a fost realizat în 2011. Or, din 2011 până în acest an și în anii care urmează, introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat a scăzut cu câteva zeci bune de procente numărul absolvenților cu studii medii bacalaureați.

De aceea, este de așteptat ca peste câțiva ani procentul captivilor, al celor care conservă nivelul scăzut de educație al părinților, să crească, pe măsură ce vor fi cuprinse ultimele promoții de absolvenți de liceu.

România se remarcă negativ la capitolul copiilor din familii cu educație scăzută care reușesc să facă saltul la studii superioare – doar 9 copii din 100 provenind din familii cu educație scăzută au reușit să urmeze o facultate. Mai puțin de jumătate din media europeană, unde 20 din 100 finalizează studii superioare.

Principala cauză a rămânerii la un nivel scăzut de educație o reprezintă sărăcia, de aceea cei mai mulți copii cu studii reduse (școală primară sau gimnaziu) se întâlnesc în rural, zonele cu cel mai scăzut nivel de trai. Potrivit unei analize realizate recent de World Vison Romania, doar unu din doi copii din mediul rural reușesc să ajungă al liceu.

Este unul dintre cele mai mici procente, o situație mai rea decât cea din România (dar la o distanță foarte mică) înregistrându-se în alte state sărace și foste comuniste – Ungaria și Bulgaria (8 copii din 100), și Slovacia, Polonia, Croația și Cehia (doar 7 din 100 de copii de părinți cu educație redusă au reușit să ajung la studii superioare).

La polul opus se situează Marea Britanie și Finlanda care sunt țările cu cel mai mari procente de adulți care și-au depășit cu mult părinții, adică au făcut saltul de la nivel scăzut de educație al părinților, la un nivel ridicat de educație. O treime din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu nivel scăzut de educație (33% în Finlanda și 32%, Marea Britanie) sunt absolvenți de facultate.

Din fostul bloc comunist, statele baltice gravitează în jurul mediei, cu o situație mai bună în Estonia, unde 23% din copiii părinților cu puțină educație reușesc să aibă studii superioare.

Estonia este unul dintre statele europene cu cele mai bune rezultate la testele școlare PISA 2012 – locul 11 mondial, cu 521 de puncte la matematică. România s-a clasat pe locul 45 mondial (mai bine decât în anii precedenți), cu doar 445 de puncte la matematică.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)


Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2013

3 comentarii

  1. oarecare
    14.12.2013, 6:23 am

    “Potrivit unei analize realizate recent de World Vison Romania, doar unu din doi copii din mediul rural reușesc să ajungă al liceu.”
    Fara suparare, dar scriu asta dintr-un mediu rural si tot batator la ochi e.

  2. oarecare
    16.12.2013, 2:43 pm

    dar citari nu se fac? cae sunt sursele articolului, unde se poate consulta sursa primara a datelor. nu e deloc credibila prezentarea de genul acesta

    • Cristian Grosu
      16.12.2013, 2:47 pm

      Sunt citate 2 surse. Diferite, potrivit cu datele prezentate. Recitiți cu atenție fie și minimă.

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult