România este țara europeană cu cel mai mare procent de copii care au același nivel de educație cu părinții lor. Indicatorul se numește ”persistență în transmiterea intergenerațională a nivelului de educație” . Fenomenul se manifestă în familiile cu părinți care au studii înalte: 82% din copiii care provin din aceste familii sunt ei înșiși cel puțin absolvenți de facultate, potrivit unui studiu realizat de Eurostat. (Biroul lucrează, în studiul său, cu 3 nivele: educație superioară, educație medie și educație redusă.)

România este urmată la acest capitol de Irlanda și Luxemburg (unde 79% din urmașii celor cu studii superioare au nivel înalt de educație).

1. Educația înaltă în UE 28

Media UE28 era în 2011 cu 20 de puncte procentuale sub cea întregistrată în România: 63% din copiii europeni ai celor cu nivel înalt de educație sunt, la rândul lor, cel puțin absolvenți de facultate.

În Europa, Austria și Germania sunt statele cu cele mai puține persoane care au atins nivelul de studii ridicat al părinților – doar 46%, în Austria, și 50% în Germania, din copiii părinților care au absolvit instituții de învățământ superior au terminat și ei o facultate. Restul au studii medii sau reduse.

Se evidențiază Malta, cu procentele cele mai mari de copii care nu au conservat nivelul ridicat de educație al părinților: 26% din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu studii superioare au nivel scăzut de educație, 25% au nivel mediu.

La celălalt pol se află România, cu 0% copii care provin din familii cu studii superioare și nu au depășit nivelul scăzut de educație, iar 18% din copiii celor cu studii superioare sunt absolvenți de studii medii.

La nivel european, 63% din copiii celor cu studii superioare au atins același nivel de pregătire ca și al părinților.

Studiul a fost realizat în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 59 de ani, care au oferit informații despre nivelul lor de educație și cel al părinților lor.

* – ”Dinamica pe verticală”: Copii care își depășesc părinții la nivelul de studii

Studiul Eurostat încearcă să surprindă trendul transmiterii intergeneraționale a nivelului de educație în UE28, pentru a stabili dacă ceea ce caracterizează societatea europeană în acest domeniu este persistența sau dinamica pe verticală.

Dinamica pe verticală, în sus, este cea importantă și arată egalitatea de șanse dintr-o societate, cu toate aspectele ei – gradul în care copiii din familii sărace și cu nivel scăzut al studiilor au acces la educație superioară, diferențele dintre sistemul educație din zonele sărace și cele bogate, din rural și urban, facilitățile acordate de un stat pentru ca tinerii să urmeze cursurile unei facultăți (burse, sistem de credite pentru studii) etc.

Marea Britanie și Finlanda sunt țările cu cele mai mari procente de adulți care și-au depășit cu mult părinții, adică au făcut saltul de la nivel scăzut de educație al părinților, la un nivel ridicat de educație. O treime din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu nivel scăzut de educație (33% în Finlanda și 32%, Marea Britanie) sunt absolvenți de facultate.

Procentele sunt similare și în privința copiilor din familii cu studii medii care au atins un nivel ridicat de educație – 51% în Marea Britanie și 52% în Finlanda.

Doar 15%, în cazul ambelor state, au menținut nivelul scăzut de educație al părinților, comparativ cu media de 34% la nivel UE.

Sunt două sisteme sociale foarte diferite, și cu ceva distanță între ele la capitolul performanțelor școlare medii. Finlanda a coborât abrupt în Testele școlare PISA, ajungând pe locul 12 în clasamentele din 2012, în timp ce elevii britanici s-au situat pe locul 26.

* – Copii care mențin nivelul scăzut de educație al părinților

Cel mai important tabel, pentru a vedea dacă există evoluție, este cel al copiilor proveniți din părinți cu nivel scăzut de educație.

La nivel european, din 10 copii proveniți din părinți cu puțină educație, 3 au rămas captivi la acest nivel, 5 au atins nivelul mediu, iar 2 au terminat studii superioare.

Procente mari ale captivilor, adică persistență ridicată în rând familiile cu studii reduse se înregistrează în Malta, unde 73% din copiii părinților cu nivel mic de educație nu reușesc să-și depășească părinții. Procentul este mai mare decât dublul mediei europene.

Urmează Portugalia, cu 68%, și Luxemburg, cu 52%.

2. Problema României : doar 9 din 100 de copii săraci reușesc să ajungă la educație înaltă

În România, persistența în interiorul familiilor cu părinți cu educație redusă este relativ mică, sub media europeană: 23% din copiii din familiile cu studii reduse conservă nivelul de educație. 67%, adică 2 din 3 copii cu părinți care au educație scăzută, ajung la nivel mediu de educație.

Aceasta este situația actuală, dar lucrurile se vor schimba în următorii ani, deoarece sondajul a fost realizat în 2011. Or, din 2011 până în acest an și în anii care urmează, introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat a scăzut cu câteva zeci bune de procente numărul absolvenților cu studii medii bacalaureați.

De aceea, este de așteptat ca peste câțiva ani procentul captivilor, al celor care conservă nivelul scăzut de educație al părinților, să crească, pe măsură ce vor fi cuprinse ultimele promoții de absolvenți de liceu.

România se remarcă negativ la capitolul copiilor din familii cu educație scăzută care reușesc să facă saltul la studii superioare – doar 9 copii din 100 provenind din familii cu educație scăzută au reușit să urmeze o facultate. Mai puțin de jumătate din media europeană, unde 20 din 100 finalizează studii superioare.

Principala cauză a rămânerii la un nivel scăzut de educație o reprezintă sărăcia, de aceea cei mai mulți copii cu studii reduse (școală primară sau gimnaziu) se întâlnesc în rural, zonele cu cel mai scăzut nivel de trai. Potrivit unei analize realizate recent de World Vison Romania, doar unu din doi copii din mediul rural reușesc să ajungă al liceu.

Este unul dintre cele mai mici procente, o situație mai rea decât cea din România (dar la o distanță foarte mică) înregistrându-se în alte state sărace și foste comuniste – Ungaria și Bulgaria (8 copii din 100), și Slovacia, Polonia, Croația și Cehia (doar 7 din 100 de copii de părinți cu educație redusă au reușit să ajung la studii superioare).

La polul opus se situează Marea Britanie și Finlanda care sunt țările cu cel mai mari procente de adulți care și-au depășit cu mult părinții, adică au făcut saltul de la nivel scăzut de educație al părinților, la un nivel ridicat de educație. O treime din copiii de peste 25 de ani ai persoanelor cu nivel scăzut de educație (33% în Finlanda și 32%, Marea Britanie) sunt absolvenți de facultate.

Din fostul bloc comunist, statele baltice gravitează în jurul mediei, cu o situație mai bună în Estonia, unde 23% din copiii părinților cu puțină educație reușesc să aibă studii superioare.

Estonia este unul dintre statele europene cu cele mai bune rezultate la testele școlare PISA 2012 – locul 11 mondial, cu 521 de puncte la matematică. România s-a clasat pe locul 45 mondial (mai bine decât în anii precedenți), cu doar 445 de puncte la matematică.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)