duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 septembrie, 2019

România are acces greoi la creșterea economică a statelor din afara UE din cauza capacității insuficiente a porturilor sale, potrivit lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

„Comerţul exterior „over seas” este destul de precar”, a declarat marți Mihai Daraban, citat de Agerpres.

Potențial greu de fructificat

În următorii 10-15 ani, 90% din creşterea mondială se va produce în afara UE, dar calculele CCIR spun că volumul de marfă prin porturile din România, Lituania, Letonia, Estonia, Croaţia, Polonia, Slovenia şi Bulgaria „nu ajunge nici la jumătate din porturile lumii”, explică președintele CCIR.


„Este necesar ca factorii de decizie şi antreprenorii să valorifice liberalizarea pieţei pentru a rămâne competitivi şi de succes într-o economie globalizată”, conchide oficialul citat.

Exporturile din România în ţările din afara spaţiului comunitar creează 1,1 milioane de locuri de muncă. Practic, am putea vorbi de 1 din 7 locuri de muncă la nivel european, creat datorită exportului României către ţările din afara Uniunii Europene„, a spus Mihai Daraban.

Proporția exporturilor României spre țările extracomunitare este de 23,4% , iar proporția importurilor din afara UE se ridică la 25,4%, potrivit sursei citate.

La nivelul Uniunii Europene (UE) au fost create 36 de milioane de locuri de muncă datorită comerţului cu statele din afara spaţiului comunitar, potrivit datelor citate de președintele CCIR
Uniunea Europeană are 41 de acorduri cu 72 de state, dintre care se remarcă cele recente cu Japonia, Canada, Vietnam, regiunea Mercosur.

Datele CCIR spun că:

  • la doi ani de la intrarea în vigoare a UE – Canada, schimburile comerciale dintre România şi Canada sunt în creştere. Exporturile românești aproape s-au dublat, de la de la 105,4 milioane de euro, în 2016, la 193,6 milioane de euro, în 2017.
  • exporturile României în Japonia au atins cifra de 109,8 milioane de euro, în primele cinci luni din anul 2019, cu 109,4% mai mult decât exporturile din 2018, iar importurile din Japonia au crescut cu 84% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, atingând cifra de 128,7 milioane de euro.

Noile acorduri ale UE


În data de 21 septembrie 2017 a intrat în vigoare Acordul economic şi comercial dintre UE şi Canada (CETA), document care degrevează financiar companiile, prin faptul că se economisesc sume substanţiale la tarifele pentru bunuri. CETA a eliminat taxele pentru 98% din produse încă din prima zi în care a fost implementat.

De asemenea, de la 1 februarie 2019 a intrat în vigoare Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia. Ca urmare a acestui document, după punerea integrală a acestuia în aplicare, până în 2035, tarifele pentru mai mult de 90% din exporturile UE în Japonia vor fi eliminate, iar Japonia va elimina taxele vamale pentru 97% din bunurile importate din Uniune.

La data de 30 iunie 2019, la Hanoi, UE şi Vietnam au semnat două acorduri: un acord de liber schimb şi un acord privind protecţia investiţiilor. Acordul de liber schimb dintre UE şi Vietnam prevede eliminarea aproape totală (99%) a taxelor vamale între cele două blocuri, iar 65% dintre taxele la exporturile Uniunii către Vietnam vor dispărea imediat ce documentul va intra în vigoare, restul urmând să fie eliminate treptat în decursul unei perioade de până la 10 ani.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La finele lunii iunie, Uniunea Europeană şi blocul Mercosur au ajuns, la Bruxelles, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri, o realizare care va crea una din cele mai extinse zone de comerţ liber de pe mapamond.

Acordul este un semnal în favoarea deschiderii pieţelor într-un moment de creştere a protecţionismului pe plan mondial. Uniunea Europeană şi blocul format din Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay (din care Venezuela a fost suspendată în 2016) au lansat negocierile în urmă cu exact 20 de ani.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: