Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult›
28.11.2019
Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult›
28.11.2019
Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult›
28.11.2019
Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult›
28.11.2019

Schimbări: de la stagnare la reforme şi revoluţii
de Theophyle 2.9.2011
Toate cele trei fenomene sociale mentionate in titlu fac parte integrala din evolutia societatii umane, de la inceputurile ei si pana in zilele noastre. Primele doua fenomene pot fi caracterizate de perioade istorice indelungate, revolutiile – de perioade mult mai scurte. Daca stagnarea se poate defini in secole, reformele consuma decenii, iar revolutiile pot cuprinde cativa ani.
Stagnarea este fenomenul istoric “normal”, in care sunt acumulate energiile care vor produce pana la urma o reforma sau o revolutie. Cand vorbesc de energii ma refer in primul rand la gandirea sociala, economica si culturala, bineinteles insotite de agenti ai schimbarii, care pot fi la randul lor de ordin social, economic sau cultural.
Tehnologia si comunicatia facila au transformat perioadele de stagnare in perioade care devin din ce in ce mai scurte. Contagiunea schimbarilor este purtata astazi de “viralele” retelelor, care au transformat globul intr-un loc in care vorbele, vocile sau imaginile ajung instantaneu. Chiar nu este pentru prima data in istorie. Tiparul a propagat primele mari reforme si revolutii, au venit pe rand telegraful, radioul si televiziunea. Stagnarile au devenit mai scurte, revolutiile mai dese, dar si reformele mult mai vizibile.
Iesirile din stagnare s-au facut intotdeauna de catre un eveniment social major: foamete, cataclisme sau migratii de popoare, mai recent si molime devastatoare. Poate ca Imperiul Elen si mai tarziu cel Roman nu ar fi existat daca nu ar fi existat foametea, molimele si migratia “poparelor mari”, intre primul si al doilea mileniu i.Hr. Poate Imperiul Roman nu ar fi cazut fara migratiile “barbare” din Asia spre Europa. Poate ca nu am fi asistat la Renastere daca nu ar fi existat molima de ciuma sau daca islamicii nu ar fi cucerit Peninsula Iberica. Poate nu am fi asistat la instaurarea comunismului fara evenimentele traumatice ale celor doua razboaie mondiale, despartite numai de doua decenii.
Cine crede ca Romania nu se reformeaza greseste profund! Romania anului 2011 nu este Romania anilor ’90 si nici macar a inceputului anilor 2000. Procesul de reforma inceput in ’89 a continuat si continua pana astazi. Aceasta reforma este profund simtita de toata lumea, chiar daca nu este perceputa identic de cei care o traiesc. Problemele se rezolva, adevarat mult prea incet si de multe ori ineficient. Ingredientul lipsa nu este economic, este in primul rand social si politic. Romania “sangereaza” din punct de vedere al resurselor umane, care o parasesc in cautarea legitima a unei vieti mai bune de care sunt lipsiti acasa. S-a intamplat in secolul al XIX-lea in Occidentul Nord European, s-a intamplat in secolul al XX-lea in Occidentul meridional si Orientul Mijlociu, se intampla la inceputul secolului al XXI-lea in Estul Europei si Nordul Africii. Este un fenomen normal, care nu poate fi stopat, dar poate fi diminuat.
Sistemul politic nefunctional si dependenta unor grupuri majore de acest politic fac imposibila reformarea institutiilor statului existente, insa nefunctionale sau functionale discretionar. Personal intuiesc o iesire din acesta reforma lenta, care tinde sa se transforme in stagnare. Cred ca aceasta criza economica, care bantuie lumea si a devenit focosul declansator de revolutii in Orientul Mijlociu si Nord Africa poate deveni un catalizator al reformelor in Romania, generand schimbarile necesare. Romania se afla intr-un profund impas politic din care se poate iesi numai daca electoratul va realiza cu adevarat ineficienta profunda a tuturor partidelor existente. Pentru asta trebuie ceva timp, poate inca zece ani. Sa speram ca vor trece mai usor decat se prevede.
In articolul urmator – ce ar trebui sa existe si nu exista si cum se poate ajunge totusi la un politic mai bun decat cel existent.
2.9.2011, 3:24 pm
Salut domnul Theophyle .
Pai revolutie am avut in 1989. Nu este posibil sa ne dezvoltam doar din “revolutie in revolutie ” . Nu de alta dar am devenii epuizati fizic . 🙂 Cit despre reforme , poate ca or exista pe undeva pe plaiurile mioritice dar nu prea le vad eu . 🙂
Personal cred ca a fost o munca enorma in a schimba fatada cosmetizata a tarii uitind cu desavirsire de mecanismele ascunse care perpetueaza saracia . Ca exemplu : satul roman e la fel ca cel de acum 21 de ani si ca cel de acum 60 de ani . Tot fara apa , canalizare si unii chiar fara curent electric .Bineinteles plin de telefoane portabile . 🙂 Cam putin pentru o perioada istorica asa de lunga.Inclusiv clasa politica a ramas ca pe vremea lui Ceausescu . Mai cosmetizata , mai bine imbracata, mai cu tupeu dar tot cu aceleasi goluri intelectuale imposibil de colmat. Parerea mea .
Putine exceptii domnule , prea putine . 🙁
2.9.2011, 7:13 pm
Salut Stef 🙂
Nu ai cum sa le vezi Stef, tu esti in Italia din ’90 🙂
2.9.2011, 3:40 pm
Cred ca s-a omis un fenomen social la fel de real – regresul.
4.9.2011, 9:25 pm
Gabi C.
Istoric vorbind au fost putine perioadea numite “intunecate” sau negre. Acum pot sa-mi amintesc numai dou. In orice caz regresul a fost local si in nici un caz global. Daca Europa si Orientul Mijlociu (Apropiat) decad (stagneaza), Orientul Extrem ( China pe timpul dinastiilor Shang si Zhou) si America de Sud progreseaza cultural, economic si social (Inca si Maya).
Mai multe aici:
http://theophylepoliteia.wordpress.com/2011/04/09/evul-mediu-%E2%80%93-o-perioada-pe-care-o-vom-retrai-1/
2.9.2011, 7:10 pm
[…] citi pe Curs de Guvernare articolul – Schimbări: de la stagnare la reforme şi revoluţii Share this:StumbleUponDiggFacebookRedditTwitterEmailLike this:Like2 bloggers like this […]
4.9.2011, 11:36 am
Este nevoie de electorat (sa intelega si sa actioneze) … este nevoie din pacate de alti 10 ani … greu prin desert 🙁
Bun articol, din nou 🙂
4.9.2011, 11:38 am
Typo, sorry … am mancat un “a”, “inteleaga”.
… looking forward … 🙂
4.9.2011, 9:20 pm
Salut CFG 🙂
Multumesc. Cred ca in postarea urmatoare voi dezvolta o posibila ipoteza. Vedem 🙂