Pieţele financiare sancționează șubrezimea creşterii economice din România și sporesc costul finanțării deficitului bugetar, fără să guste ironiile cu care premierul Mihai Tudose a salutat faptul că sporul economic este al treilea cel mai mare din lume.
Curba randamentelor la titlurile de stat s-a deplasat în sus, în medie cu 17 puncte bază, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele medii-lungi: la 10 ani cu 17 puncte bază, până la 4,615%, cel mai ridicat nivel din prima jumătate a anului 2014, potrivit unui raport al Băncii Transilvania.
Totodată, mediile dobânzilor interbancare ROBOR au depășit pragul de 2% la toate scadențele, pentru prima dată în ultimii trei ani, chiar în ziua în care Guvernul își justifica rectificarea bugetară pe un ritm de creștere economică întâlnit de obicei numai în China. Sau în România anului 2008, în care s-a declanșat criza.
Economia internă a accelerat la 8,8% an/an în trimestrul III (pe serie brută), cel mai înalt ritm din 2008. În primele nouă luni ale anului curent PIB-ul a consemnat un avans de 7% an/an, „evoluție susținută de mix-ul relaxat și pro-ciclic de politici economice”.
„Considerăm că dinamica economiei din perioada ianuarie-septembrie nu este sustenabilă, date fiind acumularea de dezechilibre macroeconomice, deteriorarea indicatorilor de încredere și climatul investițional dificil (aspect confirmat și de declinul sectorului de construcții cu 6.5% an/an)”, spune senior economistul Andrei Rădulescu, în raportul citat.
Pe de altă parte, cifele „readuc în atenție problema supraîncălzirii economiei, precum și replica băncii centrale la perspectiva accelerării inflației”, se arată într-o notă a Erste Group Research, semnată de economistul BCR Eugen Șinca.
Banca Naţională şi-a corectat semnificativ politicile, reorientându-le spre o stabilitatea cât mai mare a dobânyilor, dinspre stabilitatea cursului valutar şi semnalând o eventuală crşetere a dobânzii sale de referinţă, ca urmare a creşterii peste aşteptări a presiunilor inflaţionsite, din cauza politicilor guvernului de stimulare a consumului.
„E simplu să dai şi să dai mult. Problema începe când trebuie să iei. Şi mai mult: contează şi cine ia! Sunt discuţii de zile despre faptul că unii dau şi alţii iau. Cât de sănătoasă e o asemenea discuţie pentru societate? De câte ori trebuie să dăm cu capul, ca să ne învaţăm minte, să învăţăm din istorie”, a mai spus Mugur Isarescu, în deschiderea conferinţei AAFBR.
