La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de national intelligence) – pregătește un raport prospectiv – niște scenarii – menite să decodifice impactul probabil al mega-tendințelor care vor modela lumea în următoarele două decenii. Pe astfel de radiografii se fundamentează politicile pe termen lung ale diverselor administrații de la Casa Albă. Avem, așadar, „Global Trends 2040” pentru Joe Biden: ce lumi posibile am putea avea peste două decenii?
Textul de mai jos e un fragment preluat din articolul apărut în nr. 90 al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare (LINK-AICI) – iar analiza integrală poate fi citită în revistă (sumar, autori, cover etc…) _AICI-LINK.
***
„Global Trends 2040”, publicat în martie 2021, reprezintă cea de-a 7-a ediție a deja tradiționalului raport de macro-tendințe elaborat de National Intelligence Council sub egida Directorului Comunității Naționale de Informații, sub umbrela căruia sunt reunite toate serviciile secrete din Statele Unite.
Iată care sunt scenariile următoarelor două decenii, care i-au fost puse pe masă președintelui Joe Biden.
Scenariul 1 (cel roz): Renașterea democrațiilor
Criza de COVID este văzută ca un veritabil declanșator al spiritului întreprinzător occidental. Succesul vaccinului redeschide apetitul Vestului pentru investițiile în cercetare și dezvoltare, mai ales în tehnologiile considerate decisive pentru modelarea viitorului, precum inteligența artificială și biotehnologia.
În timp, susținerea acestor pariuri științifice va da roade pregătind terenul pentru renașterea productivității și a unui nou boom economic.
Până la mijlocul anilor 2030, Statele Unite și aliații săi europeni și asiatici ajung să domine marile competiții tehnologice – inclusiv robotica, internetul lucrurilor, producția prin intermediul imprimantelor 3D.
Ulterior, surplusul de resurse generat va fi folosit pentru a repara problemele care au pus la îndoială vitalitatea democrației și capacitatea sistemului democratic de a oferi cele mai performante soluții.
Efectul este restaurarea încrederii publice în instituțiile democratice, inversarea polarizării sociale și reconstrucția coeziunii societale sub umbrela unui naționalism civic.
(……………………………………………….)
În contrast, China și Rusia pierd competiția de adaptare și reziliență. Deși puteri militare importante, vulnerabilitățile interne sunt insurmontabile.
Rusia nu reușește să depășească modelul economic al hiperdependenței de hidrocarburi și rămâne preponderent preocupată de lupta pentru succesiunea post Putin.
Nici China nu reușește să creeze un ecosistem al inovării permanente.
(………………………………………………..)
Scenariul 2 (cel brun-cenușiu, cu puțin galben): O lume fără busolă
Este lumea unui Occident aflat în declin terminal. Criza de COVID-19, în loc să fie un preambul al relansării, a fost un moment care a accelerat decisiv criza structurală deja vizibilă la începutul anilor 2020.
Cu o scenă politică influențată de social media, democratia occidentală ajunge să fie paralizată politic, profund polarizată și incapabilă de proiecția unor politici publice pe termen lung.
(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)
Fragmentarea societală face imposibilă creionarea unui consens în privința celor mai urgente probleme economice sau de politică externă. Lipsa locurilor de muncă și a competitivității a împins Europa și America de Nord într-un veritabil „deceniu pierdut”, similar cu al Japoniei în anii ‘90. Valuri succesive de imigranți generate de războaie civile și dezastre ecologice inundă lumea dezvoltată, în special Europa.
La celălalt capăt al spectrului se află China, care s-a adaptat mai bine provocărilor, în special pe fondul unei societăți cu un grad de coeziune superior celor occidentale și a unui sistem de autoritate centralizat capabil să genereze locuri de muncă, bunuri și servicii eficiente.
(………………………………………………….)
Japonia și Coreea de Sud iau decizia dezvoltării propriilor arsenale nucleare pe fondul decredibilizării garanțiilor de securitate oferite tradițional de Washington.
(…………………………………………………..)
Scenariul 3 (scenariul oranj): Coexistența competitivă
(…………………………………………………..)
Deși o lume modelată de competiția sistemică, temperatura rivalităților geopolitice este ținută sub control de interdependența economică dintre China și Statele Unite. De Chimerica, pentru a utiliza termenul istoricului Niall Ferguson.
Scenariul 4 (albastru): Ordinea policentrică și deglobalizarea
Este o lume în care multe dintre tendințele despre care discutăm astăzi, fie autonomia strategică europeană, preocuparea pentru reziliență, decuplare și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, s-au maturizat.
Într-un fel, dinamica scenariului pare să reflecte un proces de globalizare inversată, de deglobalizare.
Pe scurt, o ordine internațională fragmentată în blocuri economice și de securitate coagulate în jurul celor mai importanți poli: Statele Unite, China, Uniunea Europeană, Rusia, India. Marea decuplare a fost propulsată preponderent de sensibilități legate de modelul de guvernare și de rațiuni de securitate.
Marii beneficiari sunt statele cu piețe interne mari sau care domină piețele regionale din imediata lor apropiere. Jucătorii mici sunt forțați să aleagă unul dintre blocuri sau riscă să devină perdanți economici.
Însuși internetul, o emblemă a societății deschise, se parohializează în jurul noilor configurații de putere și a granițelor virtuale.
Se observă câteva tendințe reprezentative:
(………………………………………………….)
Scenariul 5 (cel roșu): Marea ofensivă climatică și dezastrele de gestionat
Ultimul scenariu oferă imaginea unei lumi răvășite de catastrofe climatice și preocupată de securitatea alimentară.
(………………………………………………….)
Este un moment tectonic: tinerii de pretutindeni devin promotorii unui ecologism agresiv și se transformă în masă critică transnațională care forțează reformarea sistemului. Valul ecologist proliferează în Europa, unde câștigă alegerile din cele mai importante țări.
Vorbim și de o lume în care relația transatlantică este înlocuită cu un binom geopolitic format din Uniunea Europeană și China, un parteneriat ancorat pe legăturile dintre partidele progresiste europene și Partidul Comunist Chinez.
(………………………………………………….)
***
Înterviul integral poate fi citit în revista exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare Nr. 90 – (al cărui sumar, autori și interlocutori pot fi văzute AICI-LINK).
Ce sunt CRONICILE:
-
Cuprinsul, articolele și autorii fiecărui număr – AICI-LINK ( cu click pe fiecare număr)
-
Cumpărați CRONICILE online sau abonați-vă – AICI-LINK
-
Numărul 90 poate fi cumpărat online de AICI-LINK
-
Revista poate fi cumpărată și din chioșcurile Inmedio și din Librăriile Cărturești
-
Și colecția. Nu uitați Colecția: cine va avea colecția tuturor celor 100 de numere va avea istoria celor 25 de ani la capătul cărora, ridicând ochii din CRONICI, ar trebui să vedem în jur o țara pentru care, sub o formă sau alta, luptăm și lucrăm – AICI-LINK
Urmărește-ne pe Google News
