La obiect

Dezechilibrele creditării: Companiile pierd competiția pentru banii băncilor, în favoarea statului şi a populaţiei

  Dezechilibrele politicilor guvernamentale au contaminat economia, inclusiv prin intermediul băncilor, care sunt tot mai puțin interesate să finanțeze companiile, în absența aplicării vreunui plan… Mai mult

05.12.2019

La obiect

INS confirmă: creşterea economică încetinește vizibil. Industria și agricultura au dat cu minus, finanțele – efect zero

Institutul Național de Statistică a confirmat valorile semnal de +3,0% brut şi +3,2% ajustat cu sezonalitatea pentru al treilea trimestru al anului în curs față… Mai mult

05.12.2019

La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Cronicile

Șapte propuneri pentru viitorul cercetării româneşti

de Eugen Șinca 5.1.2014

Starea de fapt în prezent

Institutul Naţional de Statistică a publicat recent datele privind evoluţia cercetării şi dezvoltării în anul 2012. Cifrele sunt îngrijorătoare pentru viitorul României – cheltuielile de cercetare şi dezvoltare (sector public + privat) s-au menţinut la nivelul de 0,5% din PIB în contextul în care ţinta pentru anul 2020, stabilită prin intermediul Strategiei Europa 2020, este de 2% din PIB, cu o repartizare egală a efortului între sectorul public şi cel privat. Ne aflăm pe ultimul loc din Uniunea Europeană ca importanţă a cercetării în produsul intern brut, la egalitate cu Cipru şi la distanţă de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est – Cehia alocă 1,9% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, Ungaria 1,3%, Polonia 0,9%, Slovacia 0,8% iar Bulgaria 0,6% din PIB.

Tabloul cercetării nu este foarte bun nici la nivelul Uniunii Europene care pierde competitivitate în favoarea Asiei şi Americii de Nord prin lipsa de inovare. Uniunea Europeană investeşte în prezent 2,1% din PIB pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare (cu o ţintă de 3% pentru anul 2020), semnificativ sub nivelul de 3,7% din PIB în Coreea de Sud, 3,3% din PIB în Japonia sau 2,7% din PIB în Statele Unite. Persistă în acelaşi timp diferenţe majore între nordul industrializat al Europei şi sudul marcat de criza datoriilor suverane, investiţii mici ale sectorului privat şi competitivitate scăzută. Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania conduc detaşat cercetarea în Europa, fiecare dintre ele alocând în jur de 3-3,5% din PIB în timp ce Portugalia, Spania, Italia şi Grecia se află în intervalul 0,7-1,5% din PIB.

Dacă Uniunea Europeană are companii foarte cunoscute în domenii economice care existau şi acum 80-100 de ani precum industria auto, Statele Unite ale Americii au o performanţă excepţională în domenii care au luat avânt mai ales în ultimii 30-40 de ani: biochimia, studiul semiconductorilor, industria aerospaţială, ingineria industrială. Întrebarea legitimă care apare în acest context este care vor fi mărcile româneşti cu un nivel înalt de tehnologie care ne vor face mândri pe plan internaţional în următorii 5-10 ani ? Va fi o aplicaţie software cunoscută de aproape oricine, un tratament medical revoluţionar sau o tehnologie nouă la bordul avioanelor sau autoturismelor ?

Există şi alţi indicatori statistici care arată că investiţiile publice şi private din cercetare sunt mult prea mici. Conform datelor Eurostat, în 2010 România avea 0,14 patente în domenii cu tehnologie înaltă la 1 milion de locuitori faţă de o medie de 9,3 în Uniunea Europeană. Ponderea exporturilor de produse cu tehnologie înaltă în total exporturi este de numai 6,3% în România, faţă de 17,3% în Ungaria şi 16,2% în Cehia. Exporturile cu tehnologie înaltă sunt definite ca produse ale industriei aerospaţiale, farmaceutice, IT&C, instrumente medicale, optice şi de precizie.

Situaţia României din prezent este o expresie a subfinanţării cercetării de către bugetul de stat dar şi o reflectare a interesului scăzut arătat de mediul privat de afaceri pentru activitatea de inovare. Implicaţiile sunt multiple – afectarea competitivităţii României şi implicit a creşterii economice din prezent şi din viitor amână momentul adoptării monedei unice europene, menţine nivelul de trai al populaţiei la niveluri scăzute, cu riscurile sociale şi politice aferente, menţine dependenţa României de fluxurile externe de capital şi face dificilă reducerea deficitului bugetar în condiţiile în care taxele rămân neschimbate. Este evident că în condiţiile unui PIB potenţial de numai 1,5% în prezent şi cu rate de creştere economică care ating 2,5-3% numai în anii agricoli excepţionali, România va converge la nivelul de dezvoltare a Zonei Euro numai într-un interval de câteva decenii.

Conform studiului The Global Competitiveness Report 2013-2014 al World Economic Forum România se află într-o etapă în care dezvoltarea economică se bazează pe creşterea eficienţei. Calitatea educaţiei superioare, dimensiunea pieţei, eficienţa pieţei muncii, eficienţa pieţei bunurilor, dezvoltarea sistemului financiar şi capacitatea de a absorbi tehnologie sunt definitorii pentru dezvoltarea noastră economică. Am lăsat în urmă dezvoltarea economică susţinută de factori de producţie, o etapă primară, dar nu am ajuns încă în faza în care să ne putem considera o economie susţinută de inovare. Sofisticarea mediului de afaceri şi inovarea vor deveni factori cheie în următorii 5-10 ani pentru susţinerea avansului economic iar în lipsa lor vom contempla rate tot mai mici de creştere a PIB-ului.

Subdezvoltarea cercetării din prezent este similară cu incapacitatea României de a atrage investiţii străine directe în anii ʼ90: la acea dată nu am fost pregătiţi şi nici nu am vrut să deschidem economia către capitalul străin, iar când în sfârşit am vrut (după aderarea la NATO în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007) am constatat că bazinul de investiţii destinat Europei Centrale şi de Est se subţiase semnificativ.

Evoluţia numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare din România arată o diminuare continuă a numărului de cercetători din sectorul mediului de afaceri (-2874 persoane în echivalent normă întreagă între 2006 şi 2012), în paralel cu o creştere a numărului de cercetători din sectorul guvernamental (+3000 persoane în acelaşi interval) şi din învăţământ superior (+1609 persoane). Creşterea recentă a procentului de deductibilitate fiscală pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50%, posibilitatea aplicării metodei de amortizare accelerată în cazul echipamentelor folosite în activitatea de cercetare şi avantajele fiscale oferite programatorilor sunt paşi într-o direcţie corectă, ce pot impulsiona investiţiile private dacă vor fi însoţiţi şi de alte măsuri. Nu este întâmplător faptul că cifra de afaceri din serviciile IT&C a crescut cu 14,5% în primele zece luni din 2013 conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Ce trebuie făcut pentru recuperarea decalajelor ?

1.Identificarea surselor de finanţare a activităţii de cercetare ne trimite în primul rând la fondurile europene. La finalul anului 2013 România avea un singur proiect major în domeniul cercetării aprobat de Comisia Europeană, proiectul laserului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

ELI este un proiect european care va conduce la construirea celui mai puternic laser din lume, cu implicarea a aproximativ 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 ţări membre ale Uniunii Europene. Proiectul este unic în lume datorită experimentelor la frontiera ştiinţei şi aplicaţiilor comerciale pe scară largă în medicină, mediu, energie. Primele trei locaţii ale proiectului care ar trebui să fie operaţionale din 2017 sunt Măgurele (România), Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria). În final, ELI poate contribui la oprirea migraţiei cercetătorilor români către destinaţii din afara Uniunii Europene, cum ar fi Statele Unite ale Americii şi Canada şi atragerea de cercetători din alte ţări din domenii precum fizică, tehnologia materialelor, biologie, chimie, medicină. Valoarea iniţială a proiectului de la Măgurele este de aproximativ 300 de milioane de euro, dar investiţiile totale până în anul 2020 sunt estimate la 1 miliard de euro reprezentând fonduri structurale, investiţii private şi fonduri publice. Diverse scenarii arată că proiectul ELI poate genera câteva mii de locuri de muncă până în anul 2020, atât în faza iniţială de proiectare şi construcţie cât şi în cea ulterioară de exploatare ştiinţifică şi comercială.

Lansarea celui de-al doilea proiect major cu finanţare europeană, Centrul de Cercetare Delta Dunării – Marea Neagră devine o prioritate. Cu o valoare estimată a investiţiei de 300 de milioane de euro, proiectul poate deveni un etalon în cercetarea internaţională în domeniul biologiei şi energiei dacă se va reuşi inclusiv atragerea de capital privat, pe lângă cel guvernamental şi european.

Implicaţiile asupra creşterii economice sunt multiple, pe lângă locurile de muncă create direct în timpul construcţiei şi exploatării ştiinţifice a obiectivului putându-se vorbi şi despre susţinerea turismului. Studierea biodiversităţii din regiunea Delta Dunării – Marea Neagră şi construirea unui oceanariu comparabil cu cel din marile oraşe europene poate ajuta dezvoltarea turismului de pe litoral, unde România duce lipsă de puncte de atracţie pentru vizitatori. În fiecare an România pierde aproximativ 300 de milioane de euro pentru că numărul turiştilor străini care ne vizitează şi sumele cheltuite de ei la noi în ţară sunt mult mai mici decât numărul românilor care pleacă în concediu peste graniţe şi sumele cheltuite de ei acolo. Bulgaria de exemplu are o balanţă pozitivă a serviciilor de turism de 2 miliarde de euro pe an, cele mai multe intrări de valută fiind consemnate în trimestrul al treilea şi fiind asociate deci performanţei turismului estival.

2. A doua propunere este creşterea relevanţei comerciale a cercetării universitareprin scurtarea drumului dintre laboratoarele universităţilor şi showroom-ul de prezentare a produsului final. Prezenţa unui număr cât mai mare de studenţi din facultăţile tehnice la stagii de pregătire în mediul privat de afaceri este un pas în acest sens. Oferirea de burse private studenţilor cu rezultate deosebite este alt pas relevant în apropierea universităţilor de companiile private de succes. Introducerea unor criterii de promovare pe merit în universităţi şi a unui sistem prin care cercetătorul este recompensat financiar pentru un brevet de invenţie poate diminua exodul inteligenţei româneşti spre alte ţări.

Pentru un viitor mai bun al cercetării universitare guvernul ar putea lua în considerare înfiinţarea unor centre de excelenţă în marile centre universitare (Iaşi, Cluj, Bucureşti) şi finanţarea lor cu sume de câteva zeci de milioane de euro pe an de la bugetul de stat dar şi prin accesarea fondurilor europene şi a parteneriatelor publice-private. Cu cât mediul privat va fi mai mult implicat iar opinia publică va fi mai mult informată despre activitatea acestor centre de excelenţă, cu atât se va reduce tentaţia folosirii discreţionare a fondurilor alocate. În fiecare an, un număr redus de absolvenţi şi profesori cu activitate excepţională ar putea fi atraşi în aceste centre de excelenţă în domeniul medical sau ingineresc, plătiţi cu burse la nivel internaţional şi condiţionaţi să nu părăsească ţara un anumit număr de ani. Scopul final al cercetării de cea mai înaltă clasă ar putea fi intrarea unor echipe de cercetători români în cursa pentru obţinerea premiului Nobel undeva la orizontul anilor 2020 – 2030, dezvoltarea unor tehnici medicale noi care să permită reducerea numărului de români care sunt nevoiţi să se trateze în alte ţări din Uniunea Europeană, punerea la punct a unor soluţii inovatoare în domeniul ingineresc care să fie cumpărate apoi de companii private.

3. A treia propunere este accelerarea creditului în lei către companiile private româneşti şi crearea unor campioni locali, capabili să concureze cu marile firme din Uniunea Europeană dar şi din America de Nord, America de Sud şi Asia. Este fără îndoială un proces dificil, dar relaxarea politicii monetare de către BNR prin reducerea dobânzii de politică monetară din 2013 şi iminenta diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei din 2014 pun bazele unei dezvoltări de succes a companiilor create de antreprenori locali. Datele BNR arată că dobânzile medii pentru creditele corporate în lei au scăzut de la 9,8% în decembrie 2012 la 7,8% în octombrie 2013. Dincolo de o anumită întârziere între momentul transmiterii semnalului BNR şi receptarea sa de către băncile comerciale, în 2014 există toate condiţiile pentru ieftinirea în continuare a creditelor în lei.

Având în vedere tendinţa marilor corporaţii de a localiza activitatea de cercetare mai ales în ţara de origine şi de a dezvolta producţia (cu o valoare adăugată mai mică decât proiectarea şi puternic dependentă de ea) în alte ţări, este tot mai importantă susţinerea mediului local de afaceri. Altfel spus, dacă în prezent România se dezvoltă economic mai ales prin intermediul investiţiilor străine directe (care reprezintă 70,3% din totalul exporturilor), a venit timpul să încercăm dezvoltarea unei clase de antreprenori români de top, care inoveze la cel mai înalt nivel, să stabilească puncte de lucru şi în afara României şi să ducă produsele 100% româneşti pe toate pieţele internaţionale.

Faptul că România nu are nicio companie în top 1000 cele mai inovative companii din Uniunea Europeană (EU Industrial R&D Investment Scoreboard), acolo unde Cehia, Ungaria şi Polonia sunt prezente cu câte două companii fiecare, este un indiciu al nevoii unor campioni locali în afaceri, cu activitate la cel mai înalt nivel.

4. A patra propunere este finanţarea companiilor cu afaceri solide, atât private cât şi de stat, prin intermediul listărilor la Bursa de Valori Bucureşti şi emisiunilor de obligaţiuni corporative. Sumele astfel obţinute vor fi folosite ulterior pentru susţinerea investiţiilor şi dezvoltarea unor produse şi servicii în propriile departamente de cercetare. Mediul internaţional este unul atractiv în prezent, cu o menţinere a lichidităţii abundente de către Banca Centrală Europeană şi de Banca Centrală a Japoniei în 2014 şi o retragerea graduală a lichidităţii de către Federal Reserve, care nu pare să perturbeze pieţele financiare pentru moment.

După anul 2020, Bursa de Valori Bucureşti va putea fi folosită pentru obţinerea de finanţare pentru start-up-uri în domeniul cercetării. Listarea companiilor de stat din energie ar trebui urmată de listarea unor companii private cu afaceri bine dezvoltate în 2014 – 2015, cu impact imediat asupra creşterii lichidităţii şi vizibilităţii Bursei în rândul investitorilor. Abia pe termen lung putem spera la utilizarea Bursei ca instrument de finanţare a unor companii nou înfiinţate în domenii high-tech precum IT.

5. A cincea propunere este începerea unui program naţional eco-inovativ prin care să se stimuleze dezvoltarea pe plan naţional a unor tehnologii şi produse verzi, pe o perioadă de câţiva ani. Datele Eurostat arată că pentru producerea unei unităţi valorice de produs intern brut, România are un consum final de energie (măsurat în echivalent tone petrol) de două ori mai mare decât al Germaniei şi cu aproape 9% mai mare decât cel al Cehiei.

Vizibilitatea şi susţinerea publică a unui astfel de program va fi extrem de mare iar aici un rol l-ar putea juca şi organizaţiile neguvernamentale. Autorităţile ar putea sprijini prin pârghii legislative atât companiile româneşti sau străine cu activitate de cercetare localizată preponderent în Romania care dezvoltă tehnologii eco-inovative, cât şi companiile care achiziţionează astfel de tehnologii produse în România. Dacă se va observa că cererea de produse şi tehnologii ecologice noi va continua sa fie satisfăcută prin importuri, schema de sprijin va fi anulată pentru că nu şi-a atins scopul.

Exemplele de afaceri includ punerea la punct a unor tehnologii de îmbunătăţire a randamentului energetic în industrie, dezvoltarea unor soluţii eco-inovative de prelucrare a deşeurilor cu impact asupra igienizării pe scară largă a spaţiilor verzi, dezvoltarea cercetării cu accent pe componenta de mediu în domeniul petrolier şi al gazelor naturale unde există o tradiţie de multe decenii iar în următorii ani va începe exploatarea zăcămintelor din zona Mării Negre, creşterea producţiei locale de componente destinate panourilor solare şi centralelor eoliene, dezvoltarea unor tehnologii care reduc consumul de energie pentru iluminatul public.

6. A şasea propunere este începerea unui program naţional de dotare a şcolilor, liceelor şi universităţilor cu laboratoare moderne de informatică, fizică, biologie, chimie, mecanică prin accesarea de fonduri europene, parteneriate publice-private şi fonduri de la bugetul de stat obţinute din lupta împotriva evaziunii fiscale. Companiile private care investesc în dotarea laboratoarelor şcolare ar putea primi facilităţi fiscale. Combaterea practicilor unor companii de a raporta în mod repetat pierderi sau profituri anormal de mici pentru dimensiunea afacerilor va aduce sume suplimentare la bugetul de stat iar investiţiile publice în cercetare vor putea fi susţinute din noi surse financiare.

Pentru limitarea impactului bugetar negativ ar putea fi ţintit sporul de venituri bugetare ce se poate obţine din reducerea evaziunii fiscale în fiecare an. Conform calculelor Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală din economia românească este de aproximativ 80 de miliarde de lei pe an. Dacă se va folosi numai 1% din această sumă în fiecare an pentru dotarea laboratoarelor şcolare, putem spune lejer că la orizontul anului 2020 situaţia va fi mult îmbunătăţită.

7. A şaptea propunere este impulsionarea cercetării agricole româneşti, într-un tablou mai larg al reformei agriculturii începând cu 2014. Creşterea producţiei autohtone de alimente din 2013 şi diminuarea dependenţei de importuri este binevenită, dar România mai are un drum lung de parcurs pentru atingerea potenţialului său agricol real, cel de a putea hrăni aproape 80 de milioane de locuitori dacă productivitatea la hectar va converge la media Uniunii Europene iar suprafeţele nelucrate se vor reduce.

Datele Eurostat arată că doar 1% din exploataţiile agricole din România beneficiază de personal cu pregătire agricolă completă, faţă de aproape 40% în Franţa. Experienţa practică transmisă din tată în fiu nu mai poate fi un atu în agricultura secolului XXI.

Creşterea productivităţii la hectar la principalele culturi (situată în prezent la 40-50% din media Uniunii Europene) se va face numai în condiţiile reformei dreptului de proprietate în agricultură, creşterii suprafeţei medii a unei ferme prin pătrunderea capitalului privat românesc şi străin în agricultură, reconstrucţiei sistemelor de irigaţii prin accesarea de finanţare europeană şi folosirii unor soiuri, hibrizi şi tehnologii dezvoltate pe plan local.

Fermele de peste 10.000 de hectare ar putea deţine institute proprii de cercetare agricolă care să le permită atingerea unor performanţe economice cât mai înalte într-o lume în care accesul locuitorilor la hrană va fi tot mai dificil iar ţările vor dori să îşi protejeze secretele cercetării pentru obţinerea unor avantaje competitive la nivel internaţional. Fermele medii ar trebui să realizeze importanţa cercetării şi să apeleze la tehnologiile puse la punct de institutele de cercetare de stat, care să se apropie şi mai mult de mediul privat de afaceri. Lipsa de motivare şi exodul cercetătorilor spre alte ţări ar putea fi diminuate prin instituirea unui sistem atractiv de drepturi de proprietate intelectuală, care să recompenseze financiar cercetătorul care dezvoltă o tehnologie nouă, sistem dublat de o promovare agresivă a celor mai noi descoperiri româneşti la expoziţiile de profil. Universităţile agricole finanţate de stat ar trebui să aibă un obiectiv anual de performanţă în diseminarea informaţiilor ştiinţifice în lumea satului, într-o modalitate uşor de înţeles şi într-o succesiune care să permită un progres vizibil într-un orizont de câţiva ani.

Propunerile de mai sus pot fi privite şi ca o serie de politici publice şi strategii private de susţinere a competitivităţii României în următorii ani şi implicit a creşterii economice. După cum a arătat realitatea ultimilor ani, reforma sectorului public şi privat a înaintat după un tipar stop and go şi este de presupus că acest model va persista. Dar chiar şi o implementare parţială a acestor propuneri, aliniate Strategiei Europa 2020, va duce România într-o zonă de competitivitate superioară şi va evita căutarea şi implementarea unor idei rupte de specificul economiei româneşti, realităţilor Uniunii Europene şi noii arhitecturi financiare internaţionale.

***

Eugen Șinca este Analist Șef – Banca Comercială Română şi Vicepreşedinte AAFBR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.1.2014

Un raspuns

  1. fizician-dan
    7.1.2014, 5:29 pm

    Dle Sinca, desi este bine intentionat articolul dumitale, insa transpare de la primele randuri necunostinta domeniului pe care il abordezi-cercetarea. O sugestie personala (unora o sa li se para rautacioasa, dar e sincera) ar fi sa te ocupi de domeniul in care activezi si pe care il stapanesti-cel bancar. Faptul ca n-a facut nimeni nici un comentariu este elocvent. Avand in vedere totusi dorinta ta de a veni cu solutii iti ofer eu un comentariu, care sper sa aibe darul de a te lumina in anumite aspecte.

    Este adevarat ca cercetarea sufera de subfinantare, de lipsa de oameni, de companii high-tech samd samd. Dar solutiile pe care le propui sau le mentionezi sunt utopice. Ele nu se vor concretiza niciodata.
    1. Preictul ELI nu va crea afaceri de 1 miliard, si mii de locuri de munca, asta e o mare bazaconie. De unde si pana unde vor aparea companii peste noapte, cand acolo nu e nimic? Nici macar firmele care fac constructia nu creaza locuri de munca: doar plimba muncitorii de la un proiect la altul. Da, locuri de munca vor fi la ELI cand se va termina, in jur de 200-300. Sa vedem daca statul Roman va avea bani sa si intretina o facilitate atat de pretentioasa.
    2. ca sa ai relevanta comerciala a cercetarii univ. trebui in primul rand sa ai o cerceterae universitara extrem de performanta si dezvoltata sub toate aspectele (profesori de top, studenti buni, infrastrcutura) si de abia dupa ce creezi supa asta de excelenta, pe care o lasi sa se manifeste ani buni si investesti in ea constant!!! apar inovatiile: vezi zonele Stanford/Berkeley/UC/USC/UCLA/Caltech sau Oxford/Cambdridge…etc.
    3. Da, numai ca bancile iau 3 piei de pe tine daca pornesti o afacere. Pentru un startup in RO cu fonduri Europene scoti tu din buzunar 200K Eur, dupa care te duci cu facturile la decont si vezi banii cand ii vezi (adica intre timp intri in faliment) Cu 200 kEur e foarte improbabil sa pornesti o firma de high-tech chiar si cu 3 oameni in 2 ani. Compara asta cu programul SBIR din SUA.
    4. dar se finanteaza companiile de la stat din RO cu multe (sute) milioane de la buget: vezi CFR marfa, posta romana, etc etc si banii se duc pe apa sambetei…De ce crezi ca lucrurile s-ar schimba peste noapte?
    5 este bulsit SF pentru RO. nici in 100 de ani nu vor exista tehnologii verzi nascute la noi
    6. Unele scoli s-au dotat, altele nu. A dus la cresterea calitatii cercetarii? No way.
    7. Ce are sula cu prefectura, respectiv agricultura cu cercetarea? La noi nu se face agriccultura, punct. Decat de straini care au venit in ro si au achzitionat pamant si au deschis ferme. Unora le merge, altora nu. Dar mafia este atat de mare ca dai pe gratis recolta.

    Hai sa-ti spun un lucru. Daca maine vin din cer la ministerul cercetarii 2 miliarde de EUR, aia nici nu stiu ce sa faca cu ei. Acei functionari care de ani de zile copiaza cuvant cu cuvant programele europene (ca ei nu sunt in stare sa vina cu ceva original) nu au stabilit niciodata vreo prioritate in cercetarea romaneasca. Habar n-au ce trebuie sau ce nu trebuie in tara asta, pe ce cale o apuca RO. Adica in urmatorii 30 de ani facem celule solare, computere cuantice sau descoperim un tratament pentru cancer?

    Ceea ce ai spus tu ca trebuie sa luam Nobel in 20 de ani e cea mai mare (….). Nobelul nu se programeaza. Nici macar SUA sau Germania nu stiu cate premii vor lua in viitor. Si crezi ca daca Elvetia nu ia premiul Nobel nu are companii high-tech si cercetare la cel mai inalt nivel?
    (….)

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al serviciului secret al MAI, arestat într-un dosar de trafic de droguri

Vladimir Ionescu

Gelu Oltean (foto), fost șef al Departamentului Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), partenera sa și un cetățean britanic au fost arestați duminică, într-un dosar de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Guvernul își va asuma răspunderea pe Legea bugetului, dacă vom constata pericolul tergiversării în Parlament,

Razvan Diaconu

Ludovic Orban a afirmat, la Digi24, că Guvernul va alege varianta asumării răspunderii pe Legea bugetului de stat, în cazul în care Executivul va constata… Mai mult

Europa

Parlamentul britanic votează acordul Brexit înainte de Crăciun. Rezultatele definitive ale alegerilor generale

Iulian Soare

Acordul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi adoptat în Camera Comunelor înainte de Crăciun, a anunţat sâmbătă premierul Boris Johnson, citat… Mai mult

Stiri

Libia / Turcia pune la dispoziția guvernului din Tripoli o forță militară ”de reacție rapidă”

Iulian Soare

Turcia se pregătește să furnizeze ajutor militar guvernului rccunoscut internațional în Libia, un acord bilateral, care prevede lansarea ”unei forțe de reacție rapidă” în cazul… Mai mult

Stiri

CFR Infrastructură pierde 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei Brașov-Sighișoara

Razvan Diaconu

Compania CFR Infrastructură pierde cel puțin 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei de tren dintre Brașov și Sighișoara pentru că, la trei ani… Mai mult

Stiri

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de DNA pentru fraudă fiscală

Vladimir Ionescu

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de procurorii DNA Constanța pentru fraudă, după ce ar fi mințit că deține diplomă de studii superioare atunci… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare) pentru anul 2020. Juriul i-a acordat această distincție pentru că a fost „un campion de… Mai mult