Săptămâna asiatică a premierului Ponta: Discuțiile pe investiții, energie, comerț

Premierul Victor Ponta a făcut, în perioada 27 iunie-3 iulie, un turneu asiatic ce a cuprins Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan și China.

Șeful Guvernul a fost însoțit de ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, în această vizită, iar în China a fost și ministrul delegat pentru investiții străine Dan Șova.

cursdeguvernare.ro a inventariat principalele discuții concrete, făcute publice, din cadrul vizitei lui Victor Ponta în Asia.

Azerbaidjan – vizita, precedată de renunțarea la Nabucco de către azeri

Prima țară din acest turneu a fost Azerbaidjan, Victor Ponta ajungând la Baku chiar în perioada în care consorțiul Șah Deniz, care extrage gaze naturale azere, a respins proiectul gazoductului Nabucco, care ar fi adus României investiții de circa 1,5 miliarde de euro.

La Baku, Ponta a fost primit de președintele Ilham Aliev și s-a întâlnit cu premierul Yagub Eyyubov, discuțiile principale fiind următoarele:

• Nabucco. Premierul Ponta le-a spus azerilor că le înțelegere alegerea în detrimentul Nabucco. “Am auzit desigur despre decizia privind coridorul sudic al gazului. Înţelegem motivaţia economică în alegerea TAP (Conductei Trans-Adriatice, concurenta Nabucco) şi nu a Nabucco, dar, mai mult, din cauza acestor evoluţii a coridorului sudic, trebuie să avem alte proiecte economice comune de succes”, a declarat premierul român după o întrevedere cu omologul azer.

• AGRI. În lipsa Nabucco, premierul român a încercat să redeschidă subiectul privind construcția interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI), care ar presupune lichefierea gazelor de la Marea Caspică și transprtarea lor în România, cu tankere, pe Marea Neagră. ”Cred că e timpul să mergem mai departe cu acest proiect, care e un proiect pe termen mediu şi lung”, a susținut Ponta.

• Investiții SOCAR. Victor Ponta a îndemnat partea azeră să impulsioneze investiții ale companiei de stat de la Baku, Socar, în România, promițând sprijinul Guvernului de la București și implicarea lui personală. În urma discuțiilor a rămas ca ministrul azer al Economiei să vină în septembrie la București pentru discuții concrete pe aceste proiecte. Între timp, compania azeră de stat SOCAR a deschis o benzinărie la Piatra Neamț, a 15-a din lanțul său prezent în România.

• Oltchim. Premierul Ponta le-a mai propus azerilor ca SOCAR să cumpere combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea, aflat în insolvență, însă propunerea s-a lovit de un refuz diplomatic, vicepreşedintele companiei petroliere azere, Elshad Nassirov, declarând că ia în calcul posibilitatea de a investi la Vâlcea, dar are nevoie de mai multe informaţii despre starea combinatului. Ulterior, premierul Ponta a susținut că SOCAR a vrut încă din 2009 să ia Oltchim, dar a fost refuzat de responsabilii din Guvernul Boc de atunci. ”Vicepreşedintele Socar a fost extrem de diplomatic. Nu a vrut să spună care e problema. Socarul a venit în România să cumpere Oltchim şi au fost trataţi cu refuz, în 2009, dacă nu mă înşel. Între timp şi-au cumpărat un fel de Oltchim, o societate similară în Turcia, şi atunci singura soluţie pe care o vom discuta când vin la Bucureşti este integrarea producţiei din Turcia cu cea din România”, a explicat premierul la postul Digi 24.

• Bănci. Președintele azer, Ilham Aliyev, a vorbit despre interesul părţii azere pentru investiţii în domeniul bancar, a precizat Guvernul României.

Kazahstan – România se poate conecta la conducta rusească South Stream, dacă Nabucco a picat

Inițial, Kazahstan era o variantă pentru alimentarea viitoarei conducte Nabucco cu gaze de la Marea Caspică, însă autoritățile de la Astana au optat pentru implicarea masivă în conducta rusească South Stream, concurent al Nabucco.

La Astana, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu președintele Nursultan Nazarbaiev și cu prim-ministrul Serik Akhmetov, cu care a avut următoarele discuții:

• South Stream. După căderea proiectului Nabucco, premierul kazah, Serik Akhmetov, i-a propus lui Victor Ponta o înțelegere în care România să cumpere gaze kazahe, însă prin conducta rusească South Stream. Opţiune în acest sens ar fi o extensie a South Stream din Bulgaria către România, a precizat Palatul Victoria. Ulterior, după Consiliul European în care s-a consfințit picarea Nabucco, președintele Traian Băsescu a calificat drept ”copilărie” propunerea kazahilor, dar și interesul premierului Ponta pentru această variantă. Am văzut idei de genul că nu are nimic, acum vrem şi noi în South Stream – e o copilărie. Obiectivul României este să îşi diversifice sursele de aprovizionare. South Stream este menţinerea sursei de aprovizionare. România nu vrea să rămână dependentă de un singur furnizor”, a arătat șeful statului.

• Rompetrol. Un subiect incomod în relațiile economice româno-kazahe îl reprezintă litigiul dintre statul român și compania Rompetrol, achiziționată între timp de compania kazahă de stat KazMunaiGaz.”Am abordat un spectru mai larg, central al colaborării noastre, respectiv cel energetic şi când vorbim de domeniul energetic, momentul cel mai important al colaborării noastre este legat de prezenţa companiei Rompetrol care are ca acţionar majoritar compania Kazmunaigaz, din Kazakhstan”, s-a mărginit să menționeze premierul kazah, după întâlnirea cu omologul român.

Victor Ponta a mers, însă, la Astana după ce, în mai, Guvernul a adoptat o măsură prin care datoriile de peste 600 de milioane de dolari ale Rompetrol către statul român erau șterse în schimbul sumei de 200 de milioane de dolari. Mai mult, cei 200 de milioane de dolari plătiți de kazahi urmau să meargă într-un fond de investiții la care KazMunaiGaz trebuia să adauge încă 800 de milioane de dolari. Astfel, statul român urma să dețină 20%, iar kazahii 80% din viitorul fond, care ar fi trebuit să facă investiții în domeniul energiei în România.

Datoriile de peste 600 de milioane de dolari datau din perioada în care Rompetroșl era controlată de Dinu Patriciu, iar în anul 2003 Guvernul Năstase i-a acordat o eșalonare la plată.

În 27 iunie, la Astana, Victor Ponta a evocat în dicuțiile cu premierul azer soluția acceptată de Guvernul României privind datoria Rompetrol: “Am avut voinţa politică de a lua o decizie şi de a finaliza diferendul care există între Guvernul României şi grupul Rompetrol. Cred că am făcut foarte bine şi că mesajul cel mai clar este că împreună trebuie să ne gândim în viitor cum dezvoltăm relaţiile noastre economice. Am încredere ca acel fond de investiţii de un miliard de dolari convenit de guvern şi Rompetrol va crea dezvoltare economică şi locuri de muncă în România”, a afirmat Victor Ponta.

Însă la câteva zile de la discuțiile lui Ponta la Astana, în 2 iulie, președintele Traian Băsescu a respins de la promulgare măsurile Guvernului privind compromisul în datoria Rompetrol. Legea, adoptată de Parlament, nu a fost promulgată de președinte pe motiv că nu se poate da o lege pentru un caz individual, cum este litigiul cu Rompetrol. De asemenea, Cotriocenii au susținut că nu Legislativul, ci doar Guvernul ar fi trebuit să decidă asupra datoriei.

• Comerț. Partea kazahă i-a mai spus lui Ponta că vrea să vândă României uraniu din Kazahstan, pentru centrala nucleară de la Cernavodă. De partea cealaltă, premierul Ponta le-a propus kazahilor să folosească mai intens Oil Terminal Constanţa în comerțul cu produse petroliere.

Uzbekistan – potențială sursă de gaze

Pe 28 iunie, la Tașkent, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu omologul uzbek, Shavkat Mirziyoev, cele două guverne încheind un acord de cooperare economică, industrială şi tehnologică.

Elementele făcute publice au fost:

• Gaze naturale. Uzbekistanul este pe locul doi după Rusia în privința rezervelor de gaze, în Comunitatea Statelor Independente, însă îi lipsește infrastructura de transport. „Are un potenţial extraordinar în acest sens. E o chestiune de timp până să fie dezvoltată şi o infrastructură necesară”, a explicat Vasile Soare, director în Ministerul Afacerilor Externe. Discuții concrete privind o eventuală implicare a Uzbekistanului și a României în vreun proiect comun pe energie nu au avut loc, cel puțin la nivel public.

• Comerț. În cadrul acordului de cooperare semnat la Tașkent, România ar putea vinde, probabil, medicamente Uzbekistanului.

China – Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

În China, premierul Victor Ponta a fost primul prim-ministru din Europa Centrală și de Est primit de noul președinte chinez Xi Jinping și de premierul Li Keqiang. Delegația României a fost prezentă la Beijing, precum și la Shenzen și Hong-Kong, centre industriale și tehnologice ale Chinei.

Discuțiile principale au vizat:

• Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Încă din 2008, Guvernul caută investitori pentru următoarele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă. Pe 1 iulie 2013, premierul Ponta a discutat cu reprezentanți ai companiei China Nuclear Electric, lăsând să se înțeleagă că Guvernul ar putea renunța la pachetul majoritar de acțiuni de la centrală, dacă astfel va atrage investiții pentru realizarea reactoarelor 3 și 4.

„Orice companie, nu doar compania chineză, dacă ar fi şi o companie europeană şi ar fi vorba de aceleaşi condiţii, da, suntem dispuşi să dăm pachetul majoritar. În momentul în care le cerem să vină cu finanţarea, cu tehnologia de construcţie, nu vine nimeni să-ţi dea şi bani şi tehnologii şi totuşi să rămâi stăpân”, a spus Ponta. El a susținut că investitorii chinezi au ezitat să vină la Cernavodă pentru că fostul guvern Boc refuza să cedeze pachetul majorittar de acțiuni la cele 2 reactoare aflate în proiect.

În august 2011, și fostul premier Emil Boc a fost în China, pentru discuții cu China Nuclear Power Engineering.

„Compania chineză şi-a exprimat interesul pentru proiectul nostru de la Cernavodă. În acest sens, am convenit ca, în următoarea perioadă, discuţiile tehnice să continue, astfel încât, în luna octombrie, să se semneze acordul de confidenţialitate, care va permite continuarea negocierilor şi intrarea în proiect a companiei China Nuclear Power Engineering, alături de ceilalţi parteneri, Arcelor Mittal, Enel şi Nuclearelectrica”, declara atunci fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, aflat în delegația românească.

În luna mai 2013, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertiza că în România consumul de curent electrica este în scădere, ceea ce poate pune sub semnul incertitudinii oportunitatea extinderii programului nuclear al României.

De asemenea, ministrul delegat pentru Energi, Constantin Niță, arăta că România nu dispune de capacitate suficientă de transport al electricității pentru a susține exportul, motiv pentru care producătorii de energie din surse alternative nu au unde să-și vândă producția.

• Parteneriat strategic. Premierul Ponta a propus ”ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic”, care presupune domenii pornind de la colaborarea politică, economică, culturală, în educaţie şi alte domenii. Propunerea a intrat în analiza Beijingului, a precizat Victor Ponta.

• Alte investiții. În telecomunicații, companiile chinezești Huawei și ZTE urmează să facă noi investiții de sute de milioane de dolari în România, în perioada următoare, a susținut premierul Ponta. De asemenea, ministrul delegat pentru investiții străine, Dan Șova, a semnat un acord cu reprezentanții Băncii de Dezvoltare a Chinei. Documentul vizează stimularea colaborării dintre companiile din cele doua țări.