fbpx

Analiză

Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult

18.01.2021

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite vârsta de pensionare

de Marin Pana 2.8.2011

În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu luat.

Cum stăm cu medicamentele faţă de alţii

În materie de cheltuieli pentru medicamente cu prescripţie, unde depăşeşte de puţin pragul de 100 de euro per capita, Romania se află pe penultimul loc în UE şi pe unul din ultimele locuri in Europa, depaşind doar Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. Ori, media europeană este de 450 de euro pe an.

La capătul opus al clasamentului se află Elveţia, Franţa si Belgia, unde cheltuielile ajung până în jurul valorii de 3500 de auro anual. Această proporţie confirmă rămânerea mai accentuată în urmă din perspectiva domeniilor sociale faţă de accesul la bunurile de consum occidentale.

Valoarea cheltuielilor cumulate cu sănătatea şi medicamentele pe cap de locuitor in Romania a scăzut de la 280 de euro în 2008 la 275 euro în 2010 şi doar 230 euro bugetaţi pentru 2011. Pentru medicamentele compensate se consuma circa 7-8% din bugetul sănătăţii, mult sub necesităţi, ceea ce agravează starea celor care nu-şi pot permite tratamentele prescrise.

Medicamentele în buget. Efectele perverse ale politicii de preţuri

Nici ca pondere a medicamentelor în totalul cheltuielilor pentru sănătate nu excelăm. Cu circa 22%, suntem mult în urma unor ţări precum Cehia, Ungaria sau Slovacia, care cheltuie pe medicamente în jur de 30%. Mai mult, circa 80% din medicamente sunt de import, ceea ce a afectat capacitatea de a satisface necesităţile pe baza fondurilor alocate şi a generat efecte perverse.

Peste 40% din medicamentele pe baza de prescripţie au fost înregistrate direct la preţul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar puţin peste preţul minim european. Ceea ce face ca peste 20% din medicamente să fie reexportate şi să nu mai ajungă la cetăţenii români.

Strategia minimizării preţurilor pare la mintea cocoşului, dar s-a dovedit a nu fi cea mai bună idee. Calitatea produselor păstrate neconform are de suferit până la a le face fără efect terapeutic. Sunt neglijate costurile de administrare ale medicamentelor şi conformitatea lanţului de distribuţie, impactul final al ratei de succes a tratamentului fiind ignorat.

Ori, scopul nu este să dăm medicamente ieftine, ci să asigurăm reuşita actului medical, cu reintegrarea rapidă a pacientului în activitatea productivă – acolo unde se produc banii în societate. Altminteri, s-ar fi gândit ei şi francezii sau nemţii sau spaniolii ş.a.m.d. să plătaescă mai puţin, că doar nu de manageri duceau lipsă.

Bugetul a rămas subdimensionat pentru sănătate. Sumele alocate s-au ridicat la 16,64 miliarde lei în 2008, 15,32 miliarde lei în 2009, o revenire la 17,49 miliarde lei în 2010 ( urmare a insistenţei FMI pentru stingerea unei părţi a restanţelor la plata medicamentelor neachitate de stat) şi 8,61 miliarde lei pe prima jumătate din 2011.

Pentru acest an, se conturează menţinerea la mai puţin de 3,5% din PIB a cheltuielilor publice cu sănătatea, adică la jumătate faţă de media europeană. Primele afectate au fost listele cu medicamente pentru bolnavii cronici. Mulţi dintre aceştia se găsesc de la 1 august în imposibilitate de a-şi procura medicamentele strict necesare. Ceea ce va agrava problemele din sănătate, cu consecinţe majore pe termen mediu şi lung.

Precaritatea sănătăţii lasă fără obiect creşterea vârstei de pensionare

Majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani este lipsită de sens, dacă nu va exista, ca regulă generală, şi capacitatea de a lucra la vârste mai înaintate.

Iar asta înseamnă sănătate.

De altfel, aşa–numita “speranţă de viaţă sănătoasă”, nici măcar nu poate fi evaluată de statistica oficială, tot din motivul lipsei de fonduri. Dar, s-a gândit cineva să privească problema global şi să vadă cât ne costă să nu ne coste sănătatea ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.8.2011

4 comentarii

  1. Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite vârsta de pensionare | Critic Atac
    4.8.2011, 8:40 am

    […] Sursa: CursdeGuvernare […]

    • Jianu Boicea
      20.10.2011, 9:30 am

      Care sanatate?…care strategie?!,cea fabricata la comanda in laboratoarelele de la Cotroceni intre un cub de ghiata cu ceva pahare de tarie si sunt coordonate de un medic?!! Este de-ajuns ca un consilier al presedintelui(medic pe la Cocarlati!)sa creeze un simulacru de strategie,fara a tine cont de conditiile reale din spitale,de zonele economice in care acestea isi desfasoara activitatea.S-a gandit cineva cum va fi populatia Romaniei peste cati-va ani(din punct al sanatatii?) daca in aceasta perioada nu ne ocupam de o alimentatie si sanatate corespunzatoare?,costurile se vor tripla.Interesant articolul.Sunt intru-totul deacord…. dar,doar asta-i deajuns???!

  2. Ping-pong cu Sănătatea (dar până când se vor juca unii pe banii privați ai contribuabilului, considerându-i publici – adică ai nimănui?)
    6.8.2011, 9:23 am

    […] Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite… […]

  3. Mihai Enciu
    20.1.2012, 3:22 pm

    Cred ca a privi omul ca pe o masina tinuta in functie de industria farmaceutica prin leacuri scumpe cu denumiri sofisticate parca nu prea este in regula. Este clar ca trebuie elaborate politici clare in domeniul sanatatii dar nu cred ca suma alocata pe plata medecamentelor pe cap de locuitor poate fi un indicator pentru starea de sanatate a unei natii. Cel mult, poate pentru profiturile infernale ale companiilor farmaceutice. Sindromul “o boala, o pastila” este motorul acestei nebunii. Oamenii trateaza totul cu o pastila. Au disparut si preocuparea pentru nutritie corecta si alimentatie sanatoasa dar si medicii specializati in tratamente naturiste. Industria alimentara furnizeaza clienti pentru cea farmaceutica iar asta este vizibil la o radigrafie sumara a ofertei de produse din magazine. Boala ne vine din raftul cu salam, iar leacul din cel cu medicamente. Cred ca acest mecanism trebuie stopat. Valoare alocarilor bugetare pentru consumul de medicamente poate fi si un indicator privind coruptia statului respectiv.

Lăsați un comentariu


Europa

Tesla a raportat primul profit anual din istoria sa

Adrian N Ionescu

Tesla Inc a raportat profit pentru prima oară în existența sa de 17 ani: 721 milioane de dolari pe 2020, obținut din vânzări de 31,5… Mai mult

Europa

Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți

Iulian Soare

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar… Mai mult

Stiri

Managerii estimează scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii, dar și o creștere a prețurilor

Vladimir Ionescu

Managerii estimează pentru perioada ianuarie-martie stabilitate în industria prelucrătoare, atât din punct de vedere al activităţii, cât şi al numărului de salariaţi, în paralel cu… Mai mult

Europa

CPI 2020: Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de Covid

Iulian Soare

Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată… Mai mult

Stiri

Criza COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în Europa Centrală și de Est. România, printre țările din regiune cu cele mai multe tranzacții în domeniu – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici… Mai mult

Europa

Primele emisiuni de obligațiuni ale Comisiei Europene din 2021: 14 mld. euro pentru programul SURE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a atras 14 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligațiuni, primele din 2021, pentru finanțarea programului SURE, destinat protecției locurilor de muncă… Mai mult

Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult