joi

4 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 mai, 2012

În ciuda crizei financiare și a semnalelor de alarmă, sistemele de sănătate europene continuă să-și îmbunătățească performanțele, cu mici excepții.

Sănătatea publică începe, gradual, să aducă o mai mare calitate și acces mai larg, pentru pacienții din Europa.

Aceasta este una dintre concluziile unui nou studiu, Euro Health Consumer Index (EHCI), realizat de un think-tank suedez, prezentat, săptămâna trecută în Parlamentul European.


Pe primul loc, în raportul care ia în calcul 34 de state, se află Olanda, care a obținut 872 de puncte din cele 1.000 posibile. Regatul Țărilor de Jos este urmat de Danemarca, Islanda, Luxemburg și Belgia, în partea superioară a clasamentului. De la precedentul raport (2009) scorurile au crescut, dar există și semnale de alarmă, spun autorii. Există o diferență tot mai mare între țările din partea de sus a topului și cele de jos, cele ”puternice” economic și cele ”slabe”.

Olanda ar trebui să fie standardul la care să ajungă țările europene, în materie de reformă a sistemului de sănătate, fiind un exemplu demn de urmat, consideră autorii raportului, Health Consumer Powerhouse (HCP).

A șasea ediție a indexului a luat în considerare 34 de țări, în funcție de 42 de indicatori, pe cinci domenii de activitate, foarte importante pentru sănătatea populației: drepturile pacienților și informarea lor, accesibilitatea tratamentelor (timpul de așteptare), rezultate medicale, disponibilitatea serviciilor furnizate și produsele farmaceutice. Indexul este alcătuit dintr-o combinație de statistici publice, sondaje asupra pacienților și cercetări independente realizate de fundație.

Drepturile pacienților se îmbunătățesc în multe state, multe informații menite a-l ajuta pe pacient în alegerile pe care le fac, pentru prevenirea unor afecțiuni și pentru alegeri corecte în sistemul de sănătate sunt din ce în ce mai numneroase, iar accesul la acestea e din ce în ce mai facil, fiind introduse, de exemplu, e-rețete și rezevări online pentru consultații. Din acest punct de vedere, sistemele de sănătate și-au îmbunătățit performanțele.


De asemenea, se reduce discrepanța de ”putere” între medici/asistente și pacienți, pentru prima oară constatându-se folosirea unor noi instrumente în mod eficient: cererea unei a doua opinii profesionale, înregistrarea și păstrarea unor fișele medicale, precum și luarea unor decizii în cunoștință de cauză, împreună cu pacientul, în majoritatea țărilor.

(Click pentru mărire)

 

Europa este divizată în privința sistemului de sănătate: un grup extrem de bine dezvoltat, influențat de consumatori, în statele din nord-vestul Europei (Olanda, Belgia, țările nordice); un alt grup de state care vin puternic din urmă (Cehia, Slovacia, Croația, Lituania și Estonia); o altă categorie de țări dezvoltate, care au probleme clare în a ține pasul cu ceilalți (Germania, Austria, Italia și Spania); și, în fine, un grup de state mereu sub-performante (din motive economice, culturale sau politice), fără niciun impediment real.

Sistemul de sănătate este departe de a fi echitabil, între țările continentului. Începând cu serviciile de bază, cum ar fi vaccinarea bebelușilor sau mamografiile, până la operații cardiace sau acces la noile medicamente pentru cancer, diferențele sunt evidente, spune Johan Hjertqvist, fondator și președinte al HCP.

Lipsa progreselor între cele mai slabe state membre ar trebui să îngrijoreze Bruxelles-ul, pentru că fondurile europene nu au adus, până acum, rezultatele scontate.

Câteva dintre problemele semnalate: există tendința de a aștepta mai mult timp pentru a beneficia de intervenții chirurgicale costisitoare, în țările cele mai afectate de criza economică; cota plătită din banii proprii pentru anumite tratamente a crescut; se constată un acces mai redus la noi tipuri de medicamente.

România a obținut 489 de puncte, plasându-se pe locul 32 din 34 de țări (poziția sa nu s-a modificat de la EHCI 2009), în timp ce pe ultimele locuri s-au clasat Bulgaria, respectiv Serbia. În privința României, șefa echipei de cercetare, dr. Arne Bjornberg, spune că situația va rămâne dificilă până când România creează un sistem în care doctorii să lucreze pe salarii decente, în spitale, are să fie principalul lor loc de muncă, în loc să câștige bani în clinici private sau primind bani pe sub mână.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Structura sistemului sanitar poate fi f clara- dr pe zone in functie de populatie si frecventa bolilor si la privat doar supraspecialistii de care e mare nevoie si sunt stiuti ca lucreaza super oricand si sunt f cautati.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Structura sistemului sanitar poate fi f clara- dr pe zone in functie de populatie si frecventa bolilor si la privat doar supraspecialistii de care e mare nevoie si sunt stiuti ca lucreaza super oricand si sunt f cautati.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: